În Raportului de monitorizare a implementării Acordului de Asociere Moldova-UE în perioada august - decembrie 2015, se menționează necesitatea eficientizării instrumentelor de prevenire a crizelor și spălării banilor.

În acest domeniu nu au fost implementate acțiunile ce ţin de armonizarea legislaţiei naţionale la standardele internaţionale în partea ce ţine de prevenirea şi combaterea spălării banilor, consideră experții.

Au fost întreprinse acţiuni în vederea realizării prevederilor Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013-2017 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia5, document de politici implementat în proporţie de 70%. Actualmente, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor al CNA dispune de 45 de memoranduri semnate cu serviciile similare din alte ţări. Schimbul informaţional cu serviciile de informaţii financiare din alte state a sporit cu 26%. Cea mai importantă realizare rămâne demararea evaluării naţionale a riscurilor aferente spălării banilor şi finanţării terorismului.

Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor al CNA consideră mai multe declaraţii făcute astăzi de către ADEPT şi Expert Grup în cadrul prezentării „Raportului de monitorizare a implementării Acordului de Asociere Moldova-UE în perioada august-decembrie 2015” drept eronate şi incorecte.

În cadrul conferinţei a fost menţionat că există „probleme notorii” în ajustarea cadrului naţional la directivele UE în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului., precum şi „nu a fost făcută o analiză fundamentală a mecanismului naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi nu s-a intervenit nici legislativ şi nici instituţional pentru a preveni astfel de crize pe viitor”.

Aceste declaraţii sunt considerate drept eronate de CNA, fiindcă în conformitate cu prevederile Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 808 din 07.10.2014 (titlul III şi V), precum şi prevederilor Legii nr. 130 din 06.06.2013 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013-2017 şi a Planului de acţiuni, Centrul Naţional Anticorupţie urmează să transpună în legislaţia naţională Directivele UE 2005/60/CE şi 2006/70/CE în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, termenul de executare fiind luna noiembrie 2015.

În acest sens, la finele anului 2014, experţii CNA au demarat procesul de elaborare a uni act legislativ nou mai larg care ar implementa toate cerinţele standardelor internaţionale în domeniu, inclusiv prevederile directivelor nominalizate şi concluziile Rapoartelor de evaluare ale Republicii Moldova de către Comitetul specializat MONEYVAL al Consiliului Europei. În acest sens au fost solicitate şi propunerile din partea organelor de supraveghere. în contextul art. 10 al Legii nr. 190-XVI din 26.07.2007, precum şi din partea comunităţii bancare din ţară.

Totodată, conducând delegaţia Republicii Moldova la Comitetul MONEYVAL, experţii CNA cunoșteau despre stadiul final de elaborare a unei noi directive UE în domeniu -Directiva IV - menită să înlocuiască Directivele 2005/60/CE şi 2006/70/CE. Astfel, la 20 mai 2015, Parlamentul European a adoptat a IV-a Directivă 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului, care a introdus standarde mai largi decât Directiva III (2005/60/CE), accentuând necesitatea evaluării naţionale a riscurilor în domeniu.

În aceste circumstanţe, s-a optat pentru implementarea Directivei IV şi noilor 40 Recomandări FATF, fapt care a generat mai mult de 2/3 de modificări la Legea 190-XVI din 26.07.07 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, şi respectiv un proiect de lege nou.

De menţionat că, atât Directiva IV, cât şi Recomandările FATF actualmente se bazează pe evaluarea naţionala a riscurilor în domeniu, care este un exerciţiu complex, dar obligatoriu pentru fiecare stat.

La nivel internaţional exista doar 2 metodologii de evaluare a riscurilor dezvoltate de către Fondul Monetar Internațional şi Banca Mondială, iar CNA a optat pentru metodologia Băncii Mondiale cu care au fost iniţiate tratative, începând cu anul 2013.

Urmare a procedurii de acceptare a Republicii Moldova ca beneficiar al acestui proiect, CNA a iniţiat procesul la nivel naţional, fiind adoptată Hotărârea de Guvern Nr. 697 din 09.10.15 şi creat Grupul naţional de lucru în acest sens. Astfel, în perioada 16-18 noiembrie 2015, a fost deja efectuat un seminar cu participarea experţilor Băncii Mondiale şi cu circa 60 de exponenţi ai autorităților naţionale implicate în proces. Concluziile evaluării naţionale a riscurilor sunt cruciale şi urmează a fi utilizate la modificarea legislaţiei, deoarece argumentează amploarea masurilor care sunt prevăzute de lege pentru una sau altă situație de risc aferent domeniului dat.

Din aceste considerente, în prezent proiectul dat nu poate fi definitivat şi promovat decât după revizuirea acestuia prin prisma concluziilor bazate pe evaluarea naţională a riscurilor aferente spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova, care reprezintă un exerciţiu obligatoriu în conformitate cu cerinţele standardelor internaţionale în domeniu (Directiva IV UE şi Recomandarea 1 FATF). Respectiv, evaluarea riscurilor durează între 1,5 şi 2 ani, iar statele UE urmează să asigure implementarea Directivei 2015/849 pâna pe 26 iunie 2017.

Astfel, luând în considerare că circa 80-90% din prevederile Directivelor UE 2005/60/CE şi 2006/70/CE se regăsesc deja în prevederile Legii nr. 190-XVI din 26.07.07 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, considerăm perioada de tranziţie de până în vara anului 2017 ca una acceptabilă pentru finalizarea evaluării riscurilor şi transpunerea Directivei 2015/849 în legislaţia naţională simultan cu celelalte ţări UE.

Reieșind din cele menționate mai sus, la sfârşitul anului 2015, Centrul a propus posibilitatea revizuirii prevederilor Planului de acţiuni prin substituirea acţiunilor aferente transpunerii Directivelor UE 2005/60/CE şi 2006/70/CE de la Titlul III şi V cu Directiva 2015/849 şi prelungirea termenului de transpunere până în iulie 2017.