Preţurile în creştere la sursele de energie impun căutarea unor soluţii ce ar duce la scăderea cheltuielilor. Unele dintre soluţiile aplicate în Moldova în ultimii ani țin de izolarea termică a clădirilor existente şi folosirea surselor alternative de energie.

O altă soluţie, aplicată cu succes în multe state din Europa, este construcţia clădirilor cu un grad înalt de autonomie energetică, după standardul german Passivhaus, în traducere - casă pasivă. O casă pasivă este o clădire bine izolată termic, cu o amplasare specială faţă de soare, cu geamuri foarte bune, ce nu permit pierderile de căldură, pompe geotermale și panouri solare pentru încălzirea apei. Cheltuielile de întreţinere a unei astfel de case sunt mici în comparaţie cu o clădire obişnuită şi nu depăşesc 15 kwh de energie pentru un metru pătrat pe an.

Prima instituţie publică din Moldova, ce va fi construită conform standardului german de casă pasivă, va fi o grădiniţă. Cu o capacitate de înrolare de circa 100 de copii, grădiniţa urmează sa fie dată în exploatare în primăvara lui 2017 în oraşul Călăraşi. Grădiniţa va avea o suprafaţă de 1100 metri pătraţi, iar întreţinerea ei - încălzirea termică, ventilarea, răcirea apei şi iluminarea, va fi comparabilă cu cea a unui apartament cu 3 odăi, adică factura nu va depăşi, în medie, 2000 de lei pe lună.

Proiectul, care va prelua practica germană şi o va aplica în ţara noastră, este realizat de Fondul de Investiţii Sociale din Moldova (FISM), cu sprijinul băncii germane KfW. Costul total al acestei construcţii este de 1 milion de euro, bani alocaţi integral de donatorul german.

Proiectul primei case pasive din ţara noastră a fost realizat de arhitecţi din Moldova, consultaţi la fiecare etapă de experţi germani, arhitecţi şi designeri autorizaţi de case pasive din Germania.

Deşi este proiectată în conformitate cu cele mai bune practici europene în domeniul eficienţei energetice, aprobarea proiectului tehnic de către autoritățile naționale a fost dată cu titlu de excepție. Şi asta din cauza că normativele naţionale privind construcţia clădirilor publice nu prevăd sau permit astfel de lucrări.

Ca parte a pregătirilor pentru lansarea construcţiei, recent, FISM a organizat un atelier de lucru pentru toţi cei implicaţi în realizarea proiectului: firma de arhitectură, compania de construcţii, inginerii, dar şi beneficiarul - primăria oraşului Călăraşi. Atelierul a fost susţinut de experţii germani Ludwig Rongen şi Günter Schlagowski, care au și coordonat proiectarea grădiniței.

În deschiderea evenimentului, directorul executiv al FISM, Mircea Eşanu, a declarat: „Am organizat această instruire ca să punem la punct toate detaliile înainte de demararea propriu-zisă a construcţiei. Proiectul nu este simplu, utilajul şi tehnicile ce vor fi folosite nu au mai fost aplicate la noi. Consultanţii germani au oferit recomandări importante privind potenţialele riscuri şi erori ce pot apărea la începutul construcţiei unei case pasive. Astfel, ne-am asigurat că toţi cei implicaţi înţeleg exact ce au de făcut, ce materiale folosesc, ce tip de echipament şi ce coeficient aplică la calcule”.

Ludwig Rongen la semnarea Acordului de parteneriat între Guvernul Germaniei şi al Chinei în ce priveşte construcţia de case pasive

Ludwig Rongen, profesor la Universitatea de ştiinţe aplicate, FH Erfurt şi profesor invitat la 2 universităţi importante din China, ne-a explicat că secretul caselor pasive este că ele nu au nevoie de un sistem activ de încălzire şi de răcire.

„Ideea este să reducem la maximum pierderea de căldură în casă în timpul verii. Astfel, nu vor fi necesare prea mari resurse pentru încălzirea pe timp de iarnă. Temperatura rămâne constantă pe tot parcursul anului inclusiv datorită unui sistem de ventilare controlat. Încălzim o casă pasivă cu căldura proprie, căldura de la echipamentul tehnic, de la lumini, computere, televizor”, a explicat Ludwig Rongen.

Expertul spune că aplicarea standardului de casă pasivă este şi mai important când vorbim despre şcoli sau grădiniţe. Aerul în sălile de clasă într-o astfel de clădire este mereu bine filtrat şi ventilat, dioxidul de carbon nu se acumulează, iar elevii şi profesorii nu obosesc atât de repede.

„Astăzi, în Germania costul unei case pasive pentru o familie este cu doar 5% mai mare decât al unei case obişnuite de aceleaşi dimensiuni. În schimb, costurile de întreţinere sunt cu 80% mai mici”, a spus Ludwig Rongen.

În Germania, criza energetică de la mijlocul anilor ’70 şi standardele stricte privind eficienţa energetică impuse apoi au generat adevărate inovaţii în arhitectură. În 1991 a fost construită prima clădire după standardul Passivhaus, cel mai înalt standard în construcţie în ce priveşte eficienţa consumului de energie din lume. Acum în Germania sunt peste 50.000 de case pasive, iar numărul acestora este în creştere. Standardul de casă pasivă este răspândit şi în ţări ca Austria, Olanda, ţările Scandinave, Franţa, China, Coreea de Sud etc. Mai multe detalii despre standardul Passivhaus puteţi afla pe site-ul Institutului Caselor Pasive din Germania.