Mai precis, se propune crearea unui fond de investiții, controlat de statul român, care să garanteze posibililor investitori din companii de stat sau private, atât românești, cât și străine, viabilitatea unor afaceri la est de Prut.

Printre achizițiile considerate posibile, odată cu apariția acestui fond, s-ar număra cumpărarea de către CFR-ul românesc a societății de Căi Ferate din Moldova, preluarea companiei de alimentare cu apă, precum și a companiei distribuitoare de electricitate, unde investitorul spaniol și-a recunoscut înfrângerea și se pregătește de exit.

Printr-o astfel de strategie, România ar face, în sfârșit, un pas concret pentru implicarea în Republica Moldova, unde, actualmente, investițiile românești sunt minore: de pildă, băncile românești au o cotă de 2,8% din piață.

„Suntem într-un context în care suspiciunea este destul de mare că se referă la declarații politice, sau ajutoare financiare. Fondul vine pe fondul unei lipse de imaginație percepute la nivel de relații bilaterale. Nimeni nu mai știe cum să livreze ajutoarele, având desigur o conducere a Republicii Moldova contestată. Mesajele europene nu sunt tocmai coerente. Fondul încearcă să ofere aceste instrumente”, a declarat Dan Dungaciu.

Potrivit acestuia, acest fond își poate asuma gestionarea mai eficientă a banilor românești.

Expertul Petrișor Peiu a declarat că Moldova „a fost proiectată greșit” încă din perioada sovietică.

„Odată, nu este normal să te bazezi pe finanțări externe. Cum să-ți proiectezi statul numai pe asistență financiară și cetățenii de peste hotare? Practic logica funcționării statului este să-și trimită cât mai mulți cetățeni la muncă peste hotare”, a mai precizat expertul.