Angela Merkel: Imigranții nu au dreptul a impune unei țări UE să le ofere statut de azilanți

Angela Merkel: Imigranții nu au dreptul a impune unei țări UE să le ofere statut de azilanți
Foto: www.infostormer.com

Imigranții nu au dreptul de a-și alege țara în care să solicite azil şi nu pot impune statului respectiv să le acorde acest statut, a declarat Angela Merkel, cancelarul german, după întâlnirea cu premierul croat, Tihomir Oreskovic, din Berlin, potrivit site-ului postului Deutsche Welle, citat de zf.ro.

Cancelarul german a solicitat ca UE să reinstaleze zona de liberă-circulaţie Schengen, care se confruntă cu restricţii din ce în ce mai mari, în contextul în care tot mai multe state, mai ales cele balcanice, restricţionează accesul imigranţilor pe teritoriile lor.

Merkel a pledat pentru găsirea unor soluţii comune privind criza imigranţilor din Grecia, unde se află circa 50.000 de extracomunitari, iar 10.000 sunt blocaţi la graniţa cu Macedonia.
„Nu este prevăzut niciun drept în cazul refugiaţilor care să le permită să declare: «Vreau să primesc statut de azilant într-un anumit stat UE»", a precizat Merkel. Anul trecut, în Germania, au fost înregistraţi 1,1 milioane de solicitanţi de azil.

Unii analişti au comparat situaţia actuală din Grecia cu cea din Ungaria de anul trecut, când guvernul ungar a decis închiderea principalei gări din Budapesta.

Aproximativ 25.000 de imigranţi au rămas blocaţi încercând să ajungă în Austria, ceea ce a determinat conducerea de la Berlin să intervină în gestionarea respectivei crize. În cele din urmă, autorităţile ungare au permis imigranţilor să iasă din ţară pentru a ajunge în Austria şi Germania.

Întrebată dacă autorităţile germane intenţionează să intervină în gestionarea crizei de la frontiera greco-macedoneană, cancelarul german a explicat că cele două situaţii nu sunt comparabile, aducând în discuţie eforturile întreprinse de UE în situaţia din Grecia.

Merkel a îndemnat autorităţile din Grecia să protejeze frontierele ţării, solicitând şi celorlalte state UE să accepte nou-veniţii în baza sistemului de cote obligatorii de imigranţi aprobat de UE care prevede repartizarea a 160.000 de extracomunitari în statele membre.

În cadrul întâlnirii de marţi de la Berlin, premierul croat a precizat că ţara ar putea trimite militari la graniţă în cazul unui flux prea mare de imigranţi.

„Dacă va fi necesar să folosim armata, vom folosi această opţiune. Militarii vor contribui la facilitatea procedurilor de înregistrare", a declarat Tihomir Oreskovic. Dar a dat asigurări că ţara „va trata refugiaţii cu umanitate" şi va căuta o soluţie europeană comună pentru criza imigranţilor.

Unii oficiali au avertizat că numărul imigranţilor blocaţi în Grecia ar putea ajunge la 70.000 în săptămânile următoare, pe fondul restricţiilor impuse de Macedonia.

În cursul zilei de luni, autorităţile macedonene nu au permis decât trecerea a 30 de refugiaţi.
Austria a impus în urmă cu zece zile restricţii la graniţele sale, stabilind cote de imigranţi care pot primi permisiunea de a intra în ţară, cote care permit doar 3.200 de sosiri zilnice.

UNHCR a anunţat, marţi, că peste 131.000 de imigranţi au intrat în Europa în primele două luni ale anului, după ce au traversat Marea Mediterană, dintre care peste 122.000 au sosit pe ruta Turcia-Grecia.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Chișinăul se întâlnește la masa de discuții cu Tiraspolul: Criza energetică și libera circulație, principalele subiecte

Chișinăul se întâlnește la masa de discuții cu Tiraspolul: Criza energetică și libera circulație, principalele subiecte

Limba română este pe locul trei printre cele mai vorbite limbi în Anglia și Țara Galilor

Limba română este pe locul trei printre cele mai vorbite limbi în Anglia și Țara Galilor

Natalia Gavrilița, la întrevedere cu Nicolae Ionel Ciucă. Securitatea din regiune și situația energetică, pe agenda discuțiilor celor doi șefi de guverne

Natalia Gavrilița, la întrevedere cu Nicolae Ionel Ciucă. Securitatea din regiune și situația energetică, pe agenda discuțiilor celor doi șefi de guverne

Advertoriale
NEWTON HOUSE Grădina Botanică lansează a treia tranșă pentru vânzarea apartamentelor  (VIDEO)

NEWTON HOUSE Grădina Botanică lansează a treia tranșă pentru vânzarea apartamentelor (VIDEO)

Balkan Pharmaceuticals, decernat cu premiul Notorium 2022 (VIDEO)

Balkan Pharmaceuticals, decernat cu premiul Notorium 2022 (VIDEO)

Descoperă excelența în arhitectură prin prisma Toro Center! Vino la Master Class în arhitectură cu Alexandrin Buraga

Descoperă excelența în arhitectură prin prisma Toro Center! Vino la Master Class în arhitectură cu Alexandrin Buraga

EMISIUNI
  • PROFESIONIȘTII | Activist civic: „Există stereotipurile că tot ce fac oamenii din ONG-uri, fac doar pentru bani. Acei oameni nu sunt activiști civici” (VIDEO)
    PROFESIONIȘTII | Activist civic: „Există stereotipurile că tot ce fac oamenii din ONG-uri, fac doar pentru bani. Acei oameni nu sunt activiști civici” (VIDEO)
  • Prepare for Future #11, Marcela Lefter - Viitorul energetic al Moldovei și al întregii planete
  • Moldova, I am back! | Alina Perju, tânăra care a revenit din Franța pentru a îmbunătăți viața sătenilor din sudul țării
  • Prepare for Future #10. Svetlana Dimitrioglo și Cătălina Bacalâm, despre digitalizarea globală a industriei fashion
  • DESCIFRAT| Interesele din spatele spargerilor de Telegram și securitatea cibernetică în era tehnologiilor informaționale (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    De mâine, cetățenii vor fi informați despre gradul de vulnerabilitate, spune ministrul Spatari
  • 2
    Ce facem în cazul deconectărilor de la energia electrică? Autoritățile au elaborat un ghid cu recomandări
  • 3
    În R. Moldova sunt posibile deconectări de la energia electrică, pe 29 și 30 noiembrie. Precizările ministrului Andrei Spînu
  • 4
    Compania Horus a venit cu o reacție despre avaria de la Termoelectrica și amenință că-și va retrage inginerii
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.