Colapsul spațiului Schengen ar putea costa Uniunea Europeană până la 1.4 trilioane de euro în următorul deceniu, arată un studiu realizat de Fundația Bertelsmann publicat luni, informează
Studiul a estimat că, în eventualitatea în care cel mai sumbru scenariu s-ar adeveri, și anume reintroducerea controlului la granițele Uniunii care ar determina o creștere a prețului produselor de import cu până la 3 procente, costurile pentru cea mai mare economie europeană, Germania, s-ar ridica la 235 de miliarde de euro în intervalul 2016-2025, cele ale Franței atingând un prag de 244 de miliarde de euro în același cadru temporal.
Studiul arată că, dacă prețul produselor de import ar crește cu un procent, dispariția spațiului Schengen ar costa Uniunea Europeană aproximativ 470 de miliarde de euro în următorul deceniu. Costurile ar putea crește până la 1.4 trilioane de euro sau până la aproximativ 10 procente din PIB-ul celor 28 de state membre, dacă cel mai sumbru scenariu se va adeveri. „Dacă se va reintroduce controlul la granițele statelor membre, se va exercita o presiune suplimentară asupra creșterii economice și așa destul de fragilă”, a menționat Aart De Geus, președintele Fundației Bertelsmann.
Spațiul Schengen a fost stabilit cu 30 de ani în urmă iar acum numără 26 de state, 22 dintre acestea fiind și membre ale blocului comunitar. Libera circulație a fost amenințată în ultima jumătate de an din cauza valului de refugiați care au pătruns în Europa, marea majoritate a acestora venind din Orientul Mijlociu și Africa.
Pentru a stopa valul de migranți și pentru a ști cu exactitate cine pătrunde pe teritoriul lor, multe dintre statele care fac parte din spațiul Schengen au reintrodus controlul la granițe în ultimele luni, lucru ce a condus la teama că întreg sistemul ar putea colapsa.
Punând accent pe caracterul urgent al probleme, ministrul german de Interne, Thomas de Miziere a precizat duminică la postul de televiziune public ARD că statele membre UE, care au avut poziții divergente privind gestionarea situației determinată de criza refugiaților, trebuie să ajung a un acord în două săptămâni dacă doresc să evite adeverirea unui astfel de scenariu.
Colapsul spațiului Schengen ar putea duce la creșterea timpului necesar pentru transportarea bunurilor, determinând astfel o sporire a costurilor companiilor și consumatorilor.
Studiul Bertelsmann, coordonat de Prognos Ag, estimează că sumele minime cheltuite de Germania sau Franța ar putea ajunge la 77 de miliard de euro, respectiv 80.5 miliarde de euro, până în 2025.
Dispariția spațiului Schengen ar putea determina și o creștere a costurilor pentru statele din afara zonei, fiind o povară în plus pentru state precum SUA sau China, estimându-se cheltuieli între 91 și 280 de miliarde de euro.
