Daniela Vortolomei
În dimineața zilei de 16 martie, exact cu patru ani în urmă, în 2012, a fost ales președintele Republicii Moldova. Ședința specială a Parlamentului a fost una deosebită la puterea a doua. Pe deputații aflați în Palatul Republicii (acolo s-a desfășurat ședința) îi despărțea de potențialii protestatari de afară ce voiau să boicoteze alegerile un cordon de polițiști. În aceste condiții, ședința, care a fost inițial programată pentru după amiaza acelei zi - ora 14:00 - a început mai devreme, la ora 8:00 dimineața.
La ce spera atunci Nicolae Timofti?
sursa video: privesc.eu
După mai bine de doi ani și jumătate de criză politică, Republica Moldova a făcut un pas spre lumină. Cel puțin, așa triumfa mass media prin titlurile de știri. Eroul zilei era Nicolae Timofti de o parte, iar de cealaltă - cei 62 de deputați care au votat pentru noul președinte.
Printre aceștia se numărau 58 de deputați ai Alianței pentru Integrare Europeană - PLDM, PL și PD, deputatul neafiliat Mihai Godea și încă trei deputați care tocmai părăsiseră PCRM-ul și creaseră platforma socialiștilor - Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuc. Igor Dodon, fiind în opoziție, a menționat că socialiștii vor oferi cele trei voturi necesare victoriei absolute a AIE în fața împotrivirii comuniștilor de a alege un președinte de comun acord doar în cazul în care Nicolae Timofti, în calitate de președinte, își va asuma zece angajamente.
De asemenea, liderul socialiștilor a declarat că Nicolae Timofti a acceptat respectarea acestor angajamente și că „noi, socialiștii am decis să alegem președintele Republicii Moldova, noi vom vota un președinte pentru stabilitatea și statalitatea Republicii Moldova” Acesta a mai adăugat atunci că „alegerile anticipate ar fi prelungit haosul politic încă pentru cel puțin un an și ar fi îngropat definitiv economia țării. Un președinte pașnic este mai bun pentru țară decât niște alegeri parlamentare dușmănoase.”
Cu toate că PCRM a decis în acea zi să boicoteze alegerea șefului de stat și a lipsit de la ședința specială, trei dintre membrii partidului - Artur Reșetnicov, Sergiu Sîrbu și Ina Șupac, totuși, au fost prezenți, precizând că au fost trimiși de către partid să monitorizeze procesul de alegere a președintelui. „Astăzi asistăm la aceeași farsă, numită alegerea șefului statului. Aceiași actori odioși pregătesc amenințări. De aceea, fracțiunea PCRM deleagă reprezentanți pentru supravegherea alegerii șefului statului. Domnule Nicolae Timofti, astăzi aveți posibilitatea să nu deveniți complice al uzurpatorilor. Vă îndemnăm să vă retrageți din această alianță. Retragerea dumneavoastră ar înseamna ca Republica Moldova să meargă pe calea corectă”, a încercat Artur Reșetnicov să-l convingă atunci pe candidatul Timofti să se retragă.
Nicolae Timofti, om emerit (1998), veteran al sistemului de justiție (2001), Președintele Consiliului Superior al Magistraturii din anul 2011, în ziua alegerii sale, chiar de la începutul discursului său în fața Parlamentului, a precizat că nu este omul politicii.
„Din start aș vrea să recunosc că eu nu mă pricep atât de bine la politică, niciodată nu am făcut politică și nu cred că o voi face nici în viitor. De aceea, discursul meu nu va fi unul politic, ci mai degrabă cetățenesc.” Nicolae Timofti.
Timp de aproximativ 30 de minute, Nicolae Timofti a reușit să atingă toate subiectele ce dureau și interesau Moldova la acel moment. Acesta a vorbit despre importanța combaterii sărăciei, continuării aplicării reformelor, rezolvării conflictului transnistrean, integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană și despre speranța la un viitor prosper. După părerea lui Nicolae Timofti, alegerea președintelui nu însemna soluționarea automată a problemelor cu care se confruntau atunci Legislativul și Executivul. Prezența unui șef în stat, după cum a spus atunci Timofti, însemna crearea premiselor necesare pentru soluționarea problemelor prin eforturi comune și eficiența lucrului în comun și în continuu.
Înaintea publicului adunat în fața Palatului Republicii ca să-l susțină pe Nicolae Timofti, cel din urmă, ținând în mână o portavoce, a menționat că „am acceptat această propunere în interesul ţării, pentru liniştea şi stabilitatea tuturor. N-am niciun interes decât o ţară bogată, cu un vector european. Împreună cu dumneavoastră, cu toată conducerea ţării, vom reuşi să realizăm totul spre binele ţării, să-i întoarcem pe toţi care au plecat, să avem o ţară bogată şi funcţională".
În loc de epilog...
Autor: Daniela Vortolomei
Vezi și aceste știri
Ultimă oră: SUA au oferit un răspuns în scris Moscovei, cu privire la pretențiile ce țin de prezența NATO în estul Europei
Un nou record: 6.199 cazuri noi de COVID-19 confirmate azi în R. Moldova. Încă 18 persoane au pierdut lupta cu boala
