• Salvează articol

Astăzi, de Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, ONU a publicat rezultatele unui studiu care arată că reprezentanții comunității LGBTI, musulmanii și romii sunt grupurile vulnerabile care sunt cel mai puțin acceptate. 

„Studiul privind percepțiile și atitudinile față de egalitate în Republica Moldova” publicat de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a cercetat gradul de acceptare şi de toleranţă faţă de 14 grupuri vulnerabile. Gradul de toleranță a fost stabilit și analizat prin atribuirea unui indice de distanţă socială (IDS), iar valoarea 0 a IDS presupune distanţa socială minimă.

Astfel, cea mai mare distanță socială se manifestă față de persoanele LGBTI (IDS 5,2 puncte) - ceea ce înseamnă că peste jumătate din respondenți au optat pentru excluderea reprezentanților grupului dat din țară. Cu un indice de 4,3 s-a clasat pe locul doi grupul persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA.

Mai toleranți sunt moldovovenii față de ex-deținuții (3,6 puncte), persoanele cu dizabilități mentale și intelectuale (3,6 puncte); persoanele de religie musulmană (3,3 puncte); persoanele de origine africană (3,1 puncte) și persoanele de etnie romă (3,1 puncte) - ceea ce înseamnă ca reprezentanții acestor grupuri ar fi acceptați în calitate de coleg de serviciu.

Pe de altă parte, studiul arată că cea mai mică distanță socială este manifestată față de persoanele vorbitoare de limba rusă (0,9 puncte) și rușii care locuiesc în Republica Moldova (0,9 puncte), deci acceptarea manifestându-se sub nivelul de prieten.

Conform studiului, experiența personală este cea care influenţează cel mai considerabil distanța socială. „Distanța socială față de grupurile vulnerabile se reduce simțitor în cazul în care respondentul cunoaște personal și/sau chiar are în cercul social restrâns reprezentanți ai acestor grupuri”, explică coordonatul OHCHR în Republica Moldova, Veaceslav Balan.

Totodată, există o corelație directă între nivelul de trai, statutul socio-economic al respondenților și gradul de percepție față de anumite grupuri de persoane. Astfel, persoanele cu studii superioare și din mediul urban au exprimat percepții mai pozitive față de majoritatea grupurilor vulnerabile de persoane, pe când cei din mediul rural și cu studii medii sau incomplete au demonstrat percepții mai negative.

Studiul mai constată că în Republica Moldova predomină o multitudine de stereotipuri cu referire la diferite grupuri sociale, aspect ce influențează gradul de coeziune și integrare socială a acestora. „Aplicarea stereotipurilor intoxică şi tensionează atmosfera din societate şi inhibă coeziunea şi solidaritatea între oameni”, afirmă Veaceslav Balan.

Studiul a fost elaborat în perioada aprilie-iunie 2015, pe un eşantion reprezentativ naţional de 1013 respondenţi din 13 regiuni ale țării. Colectarea datelor în teritoriu și analiza acestora a fost efectuată de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing ”CBS-AXA”. 

 

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim