Gazoductul Iași-Ungheni e mai mult decât un șanț și o țeavă

„Acest gazoduct nu înseamnă un șanț lung săpat între Iași și Chișinău și așternerea unei țevi metalice în acest șanț. E un proiect mult mai complex care reclamă o mulțime de documente bilaterale care trebuie negociate, convenite și semnate, un proiect care reclamă o bază financiară foarte solidă, care nu este întotdeauna disponibilă, e nevoie de alimentația bugetelor naționale pentru asta”, a declarat Marius Lazurcă în cadrul emisiunii de pe data de 31 martie 2-16.

De asemenea, ambasadorul României în Republica Moldova, a specificat că în acest caz sunt importante deciziile și voința politică ale ambelor state. Acesta s-a referit și la discrepanța din punct de vedere tehnologic dintre România și Republica Moldova. „E un proiect tehnic foarte complicat, România și Republica Moldova fac parte din două universuri diferite în ceea ce privește standardele inginerești. România a adoptat standardele Uniunii Europene, pe când Republica Moldova continuă să aplice standardele GOST, standarde de sursă sovietică”, a mențioant ambasadorul.

Etapele construcției gazoductului Iași-Ungheni

Sunt o mulțime de lucruri importante pe care publicul nu le cunoaște și, conform părerii lui Lazurcă, nici nu este nevoia ca acesta să le cunoască, dar care ar explica de ce durează atât de mult construcția gazoductului Iași-Ungheni. Ambasadorul a mai specificat că pentru ca legătura între sistemele de gazificare a României și Republicii Moldova să fie cu adevărat utilă, e nevoie să fie parcurse încă două etape.

În primul rând, totul se bazează pe siguranța că România va putea furniza suficient de mult gaz, la o presiune suficient de ridicată, la hotarul cu Moldova. Pentru a-și asigura această certitudine, conducerea României e nevoită să construiască un gazoduct suplimentar pe teritorul său, ceea ce presupune construcția unui gazoduct de la Onești până la Lețcani, care ar avea 100 de kilometri lungime.

În al doilea rând, România momentan nu dispune de presiunea suficient de mare pentru livrarea gazului, fapt care se datorează diferenței de standarde tehnologice între țări. „În România, gazul în sistema noastră circulă la o presiune mai mică comparativ cu cea din Moldova, așadar dacă unim două țevi, gazul va curge dinspre locul unde presiunea e mai mare spre locul unde presiunea e mai mică. Dacă păstrăm această diferență de presiune, se va transfera gazul invers - din Republica Moldova în România”.

Se preconizează realizarea proiectului pentru anul 2018

În acest context, e nevoie de construirea a două stații de pompare și de comprimare a gazului care vor crește presiunea gazului românesc la standardul celui din țevile moldovenești. Marius Lazurcă, a precizat că conducerea României deja a început să lucreze la implementarea acestor pași.

Din partea Republicii Moldova, trebuiește prelungită conducta de gaz de la Ungheni până la Chișinău. „Suntem deplini hotărâți să parcurgem toate aceste etape, care nu sunt simple, până în 2018, ca atunci când toată România va celebra centenarul României Mari, să putem sărbători la Chișinău această Unire a sistemelor de gaz din Republica Moldova și România”, a declarat ambasadorul Lazurcă.

Acesta a mai specificat că din partea Chișinăului pentru negocieri există un interlocutor interesat, activ, pregătit și din punct de vedere tehnic, la fel și din partea Uniunii Europene este implicat un interlocutor interesat în realizarea acestui proiect, care este văzut de către ambasador drept unul european.