„Imaturitate socială”. Autoritățile îi critică pe cei ce contestă așa numita „Lege Big-Brother”

„Imaturitate socială”. Autoritățile îi critică pe cei ce contestă așa numita „Lege Big-Brother”
Foto: captură video


Pachetul de modificări legislative, poreclit între timp de societatea civilă drept „Legea Big-Brother” este conform normelor europene, iar cei care critică inițiativa dau dovadă de imaturitate socială. Este opinia autorităților care au organizat astăzi o conferință de presă în cadrul căreia au încercat să explice pe larg ce prevăd modificările legislative ce au stârnit discuții aprinse în societate. 

Potrivit șefului de direcție juridică al IGP, Sergiu Țurcanu, există o limită a dreptului la liberă-exprimare. „Acest drept se sacrifică până unde intervine alt drept a statului de a asigura protecția copilului. Moldova nu vrea să fie condamnată la CEDO pentru impotență legislativă”, a punctat acesta. 

Totodată, Țurcanu spune că noile măsuri introduse sunt de fapt angajamente care și le-a asumat statul nostru odată cu semnarea Acordului de Asociere. Sergiu Țurcanu a mai menționat că i se pare absolut nejustificat când se folosește sintagma „legea big brother”. 

Natalia Bayram, avocat al Centrului Internațional „La Strada” a menționat în cadrul conferinței că „Modificările sunt absolut în conformitate cu Convențiile internaționale” și ele „asigură abilitatea statului de a contracara mai multe abuzuri comise față de copii”.

Prevederile și temerile principale

Veaceslav Bădărău, ofițer de investigații al Centrului de combatere a crimelor informatice a INI a expus în cadrul conferinței câteva teze principale, pe care am decis să le combatem:

„Aceste măsuri speciale pot fi efectuate doar în cadrul urmăririi penale, cu autorizarea judecătorului de instrucțiune. Nu contravin în niciun fel la îngrădirea drepturilor și libertății personale, dar este limitat doar asupra persoanelor bănuite de infracțiune. Nici nu e vorba de toate categoriile de infracțiuni - doar de cele grave, deosebit de grave și excepțional de grave. Când avem asemenea infracțiuni și este necesar de a acumula probe se va purcede la aceste două măsuri speciale de investigație. Până acum au fost alte măsuri - ca exemplu interceptările telefonice, supravegherea domiciliului cu camere de înregistrare. Deoarece avansăm și o mare parte a infracțiunilor se comit pe Internet, este nevoie de aceste noi măsuri speciale de investigație”, menționează Bădărău. 

Totuși, deși MAI ne asigură că „nu îngrădește drepturilor și libertățile personale”, putem să ne aducem aminte de cazuri în care a existat o încălcare flagrantă a acestora, un exemplu elocvent fiind anul 2008 când anume în baza unor comentarii, care au fost catalogate ca fiind incitare la ură, discriminare și incitare la violență, au fost arestați 8 tineri și le-au fost sechestrate calculatoarele de către guvernarea comunistă. Tot în baza unor astfel de comentarii, site-urile de știri primesc zeci de solicitări de la Procuratură, SIS și MAI pentru a dezvălui identitatea comentatorilor. Astfel, orice persoană incomodă ar putea fi peste noapte acuzată că incită la ură sau violență și să-i fie citite email-urile, sms-urile sau aplicațiile de mesagerie, ceea ce reprezintă un abuz și o limitare a drepturilor cetățenilor.

Autoritățile mai menționează că „păstrarea datelor era prevăzută și până acum în articolul 20 al Legii cu privire la comunicarea electornică unde apare obligația de 180 de zile de păstare, și Legea cu privire la combaterea criminalității electronice, articolul 7. În proiect este doar să coordonăm aceste două legi. Mai mult decât atât a fost scoasă sintagma prin care operatorul era obligat să asigure monitorizarea și supravegherea traficului păstrat pe o perioadă de 180 de zile. Nu a apărut ceva nou. Ce ține de conservare, operatorii fiind obligați să păstreze, în cazul unei urmăriri penale în perioada respectivă, autoritățile cer conservarea datelor, ca ulterior să obțină autorizarea necesară pentru a le putea ridica. Doar conservarea nu presupune accesul la aceste date. Până nu permite judecătorul, accesul la aceste date se păstrează la prestatorul de serviciu”.

Și totuși, Statele membre nu ar trebui să impună furnizorilor de servicii (ex: Starnet, Orange, Moldcell etc) o obligație generală de a monitoriza conținutul de pe Internet, de a oferi acces, de a transmite sau stoca, nici de a căuta activ fapte sau circumstanțe care indică o activitate ilegală. Statele membre ar trebui să se asigure că furnizorii de servicii nu sunt responsabili pentru conținutul de pe Internet atunci când funcția lor este limitată, așa cum este definită de legislația națională, de a transmite informații sau oferind acces la Internet." - Declaratia Consiliului de Miniștri a Consiliului Europei

Totodată, Veaceslav Bădărău, ofițer de investigații al Centrului de combatere a crimelor informatice a INI menționează că „Este convenția privind protecția copiilor prin ce prevede că tot conținutul ce ține de pornografia infantilă si fie blocat. Nu e vorba de sistarea site-ului dar de anumite pagini web”, dar și că „Este vorba de pagina web, care este o ramură a site-ului”. 

Aici menționăm că este fals, iar MAI se contrazice în declarații. La conferința de presă se menționează blocarea paginii unde este profilul unui utilizator (în termeni tehnici ar fi vorba despre URI, o pagină exactă de pe web, un link care indică sursa finală a unui fișier, nicidecum site-ul în întregime), iar în lege se menționează că va fi blocat IP-ul pe care se află o pagină web. Blocarea IP-ului de către operatori presupune că utilizatorii nu vor mai putea accesa tot site-ul, existând riscul să fie găzduite și alte site-uri pe serverul cu aceeași adresă IP. Reglementarea corectă ar fi blocarea URI, care presupune că se înlătură strict conținutul ilegal, dar nu se blochează tot site-ul. Amintim de cazul site-ului faces.md, când din cauza unei poze erotice, organele de forță au blocat tot site-ul, pe când ar fi fost suficient să fie ștearsă doar poza.

Dacă tot ai ajuns aici...

...înseamnă că ți-a plăcut articolul sau te preocupă subiectul. Noi vrem să venim cu cât mai multe articole pe care să le citești până la final. Acum le poți spune direct jurnaliștilor din redacție ce vrei să citești și în ce format.

Noi păstrăm jurnalismul AGORA deschis tuturor. Nu avem în spate oligarhi sau politicieni și nimeni nu-i dictează editorului cum să scrie despre un subiect sau altul. Sprijinul tău ne va ajuta să ne păstrăm această independență. Orice contribuție, oricât de mare sau mică, este extrem de valoroasă pentru noi.

Sprijină AGORA astăzi cu doar 98 de lei. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
Șeful Poliției de Frontieră propune ca în următoarea hotărâre CNESP să fie introdusă obligativitatea de testare din cont propriu la COVID-19 și pentru angajații instituției

Șeful Poliției de Frontieră propune ca în următoarea hotărâre CNESP să fie introdusă obligativitatea de testare din cont propriu la COVID-19 și pentru angajații instituției

De ce gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău nu poate funcționa la capacitate maximă

De ce gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău nu poate funcționa la capacitate maximă

Rusia: Autoritățile au cenzurat Youtube pentru a împiedica promovarea candidaților anti-Putin

Rusia: Autoritățile au cenzurat Youtube pentru a împiedica promovarea candidaților anti-Putin

Advertoriale
Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Cum au încercat rușii să „recupereze” Basarabia în 1924: Răscoala de la Tatarbunar și procesul celor 500 (2)
  • 2
    Peste 1.000 de infectări noi în Moldova: Printre acestea, 869 de persoane nevaccinate
  • 3
    R. Moldova urcă 12 poziții în clasamentul mondial al libertărții economice. Ce țară în fruntea topului
  • 4
    Romeo Lopotencu, demis în toamna anului trecut, restabilit în funcția de directorul al Red-Nord
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.