Ștefan Grigoriță
Dezvăluirile în cazul #PanamaPapers, prin care câteva milioane de documente despre companiile înregistrate în zonele offshore au fost deconspirate, au făcut mai multe persoane să afle pentru prima dată despre aceste companii. Vorbim la nivel mondial, pentru că în Moldova, deja cunoaștem și simțim destul de bine efectul acestora, mai ales din cauza „furtului miliardului”.
Primul lucru care însă trebuie de înțeles este faptul că nu trebuie să punem semn de egalitate între o companie offshore și o activitate ilegală. În multe cazuri, în spatele companiilor offshore pot sta persoane care vor cumva să „dribleze” legislația fiscală a unui stat. Acest instrument însă a devenit de-a lungul timpului „o unealtă” utilă în mâna răufăcătorilor sau a celor care au ceva de ascuns, de exemplu oficialitățile din anumite state.
Mai multe detalii în infograficul de mai jos:
În cazul #PanamaPapers de exemplu, este vorba de o scurgere în presă a bazei de date ce aparține unei firme din multe altele care se ocupă cu înregistrarea companiilor offshore în anumite jurisdicții. În lume, de exemplu, sunt mult mai multe tipuri de zone offshore. Companiile, la rândul lor, se clasifică în mai multe tipuri, care însă ne „îngroapă” în detalii tehnice, deviind de la esențial.
Deși sunt un instrument legal, companiile offshore au ajuns să fie unul din principalele instrumente de realizare a fraudelor bancare de proporții mari. Potrivit Băncii Mondiale, mai bine de 70% din cazurile mari de corupție au implicat folosirea zonelor offshore.
Cum pot fi folosite?
Companiile offshore pot fi folosite de persoanele rău intenționate pentru a ascunde sursa banilor folosiți pentru cumpărarea proprietății, ascunderea proprietarului real, menținerea controlului asupra proprietăților, sau ascunderea legăturii dintre proprietăți și afacerile ilegale.
În mod simplu, un „benficiar” își poate pierde urma cu ajutorul unui lanț de firme offshore, care sunt înregistrate dintr-o jurisdicție în alta făcând accesul autorităților din statul păgubit dificil.
Studii de caz
După cum s-a exprimat într-un interviu pentru Digi 24, directorul RiseProject România, Paul Radu, Moldova este unul din studiile de caz în ce privește impactul unor asemenea companii.
„Uitați-vă la Republica Moldova, unde a fost furată suma de aproape un miliard de dolari din câteva bănci. Băncile au dat împrumuturi unor firme off-shore, iar banii nu s-au mai recuperat, fiindcă nimeni nu știa cui să-i ceară. Moldova e o țară care are un PIB de vreo 8 miliarde, așa că un miliard e o sumă enormă. Ca urmare a acestui act criminal, să îi spun așa, FMI-ul nu mai dă împrumuturi, UE nu mai dă imprumuturi, România a refuzat la un moment dat să mai dea imprumuturi. Situația e dezastruoasă în țara de peste Prut, adică vorbim de consecințe reale, oamenii sunt afectați direct de acțiunile unor astfel de firme, iar ăsta e doar un exemplu”, a menționat acesta.
Scheme...
De exemplu o persoană interesată poate înregistra o companie în Moldova, care este deținută de o companie înregistrată într-o zonă offshore. La rândul ei, aceasta de asemenea poate fi o deținută de una, două sau mai multe companii care la rândul ei sunt înregistrate în alte zone offshore sau acceași zonă.
Tot în acest proces pot fi implicați și agenți proxy, persoane care fie dau datele de identitate pentru a fi folosite în acest proces, fie le-au fost furate, ei neștiind de faptul că sunt proprietari sau au fost proprietari a unor firme.
În general, principala măsură care ar putea să o ia statul ar fi să limiteze accesul acestor tipuri de companii cum ar fi la sectorul bancar, căi ferate, sau aeroport. Bunăoară, puține state și-ar dori „o soartă similară cu Moldova”.
Vezi și aceste știri
Salariile și beneficiile demnitarilor: Pază de stat, pașaport diplomatic, transport gratuit sau bani pentru chirie
Vasile Costiuc rămâne în arest la domiciliu pentru 30 de zile
