Se împlinește un secol de când România a pierdut tezaurul de aproape 92 tone de aur

Se împlinește un secol de când România a pierdut tezaurul de aproape 92 tone de aur
Foto: www.reporterntv.ro

Nici acum, după aproape 100 de ani, românii nu s-au împăcat cu pierderea tezaurului trimis la ruşi. „Este de datoria Băncii Naționale Române să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca aceste valori să revină acasă”, spune guvernatorul Mugur Isărescu. Circa 91,3 tone de aur, sub formă de lingouri şi monede, au luat în decembrie 1916 calea Rusiei ţariste. Nu mai puţin de 19 zile, la începutul lui 1917, le-a luat ruşilor să inventarieze conţinutul celor 1.738 de casete cu aur ale BNR, în valoare de aproximativ 315 milioane de lei, a declarat ieri guvernatorul Mugur , scrie evz.ro.

„La vremea respectivă, conducerea Băncii Naționale a României a apreciat în mod deosebit sprijinul autorităților ruse, trimițând scrisori de mulțumire și luându-se în considerare chiar decorarea funcționarilor Băncii de Stat a Rusiei implicați în primirea și păstrarea tezaurului BNR”, a afirmat Isărescu. În iulie 1917, a plecat al doilea transport: în trei vagoane de tren au fost încărcate 188 de casete ale Băncii Naționale, care cuprindeau 0,16 tone de aur și „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhive și cărți, actele sale”. Astfel, în total, în primul și în cel de-al doilea transport, s-au transferat la ruşi 91,48 tone aur.

Peste o jumătate de an, însă, autoritățile bolșevice au confiscat pe cel al României, inclusiv pe cel al Băncii Naționale, declarându-l „intangibil”, dar asumându-și „răspunderea de a păstra acest tezaur pentru a-l preda în mâinile poporului român”.
Nerestituirea acestuia a avut consecințe dintre cele mai grave asupra economiei române din perioada interbelică.

Efecte nefaste asupra economiei române

Astfel, statul român a fost nevoit să solicite un împrumut extern masiv pentru a stabiliza moneda în anul 1929. Efortul de rambursare a împovărat economia României și, în condițiile Marii Crize Economice, a determinat, printre altele, la începutul anului 1932 suspendarea convertibilității leului. În plus, a determinat BNR să cumpere în perioada interbelică, la prețul pieței, aproape întreaga producție de aur internă, susţine Isărescu.

În anii 1935 și 1956 au fost restituite o parte dintre arhivele și bunurile cu valoare istorică și artistică din patrimoniul cultural al României, dar nu din Tezaurul Băncii Naționale.

„Nici BNR, nici guvernul român, indiferent de orientarea ideologică, nu au renunțat la continuarea demersurilor pentru recuperarea tezaurului BNR”, a spus Isărescu. Printre altele, în 1956, s-a întors în țară celebrul tezaur cunoscut sub denumirea „Cloșca cu puii de aur”.

Implicarea BNR în război

După doi ani de neutralitate, România a intrat în Primul Război Mondial în august 1916 împotriva Austro - Ungariei şi Germaniei. Atunci, Regele Ferdinand şi guvernul condus de liberalul Ionel Brătianu au ales să luptăm alături de puterile Antantei - Franţa, Rusia şi Marea Britanie, scopul fiind recuperarea teritoriilor româneşti de sub dominaţia austro-ungară. În decembrie, însă, sudul ţării era deja ocupat, guvernul refugiindu-se în Moldova. BNR a fost una din instituțiile direct implicate în acest război prin finanțarea pregătirii militare încă din 1914, dar şi prin participarea funcționarilor săi pe front. În total, 201 dintre aceștia au luptat cu arma în mână, iar 21 dintre ei și-au sacrificat viața pentru realizarea României Mari, susţine guvernatorul Mugur Isărescu.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
A 284 zi de război, iar pagubele nu descresc: 29 de obiective de infrastructură civilă ucrainene distruse

A 284 zi de război, iar pagubele nu descresc: 29 de obiective de infrastructură civilă ucrainene distruse

EDITORIAL | Mini-ghid de supraviețuire în decembrie

EDITORIAL | Mini-ghid de supraviețuire în decembrie

Un alt  rol pentru armata britanică. „Pentru guvern este important să aibă planuri de rezervă”

Un alt rol pentru armata britanică. „Pentru guvern este important să aibă planuri de rezervă”

Advertoriale
Bucătarii din Moldova au câștigat Cupa de Aur, la Campionatul Mondial de Gastronomie

Bucătarii din Moldova au câștigat Cupa de Aur, la Campionatul Mondial de Gastronomie

Nikos Vertis este pregătit să încânte Moldova în concertul său live (VIDEO)

Nikos Vertis este pregătit să încânte Moldova în concertul său live (VIDEO)

Mii de copii din toată Republica au fost informați despre regulile de circulație rutieră

Mii de copii din toată Republica au fost informați despre regulile de circulație rutieră

EMISIUNI
  • DESCIFRAT| Strategia Securității Alimentare 2023-2030: Ce capacitate are R. Moldova să-și acopere necesarul de produse de bază, ce importăm și cum ne afectează crizele (VIDEO)
    DESCIFRAT| Strategia Securității Alimentare 2023-2030: Ce capacitate are R. Moldova să-și acopere necesarul de produse de bază, ce importăm și cum ne afectează crizele (VIDEO)
  • PROFESIONIȘTII| Pictor: „Artistul poate și trebuie să nu fie flămând și sărac” (VIDEO)
  • PROFESIONIȘTII | Activist civic: „Există stereotipurile că tot ce fac oamenii din ONG-uri, fac doar pentru bani. Acei oameni nu sunt activiști civici” (VIDEO)
  • Prepare for Future #11, Marcela Lefter - Viitorul energetic al Moldovei și al întregii planete
  • Moldova, I am back! | Alina Perju, tânăra care a revenit din Franța pentru a îmbunătăți viața sătenilor din sudul țării
Cele mai populare
  • 1
    Cât te costă să îți încarci bateria telefonului mobil pe parcursul unui an
  • 2
    Moldovenii au puține șanse să afle de ce anumiți judecători sau procurori au picat evaluarea comisiei pre-vetting. Motivul, explicat de președintele instituției: „E regretabil”
  • 3
    Spînu: „Premise reale pentru a avea un tarif în jur de 4 MDL” și alte consecințe ale semnării contractului de livrare a energiei electrice cu MGRES
  • 4
    Strategia chineză pentru a întoarce diaspora în țară: constrângere, hărțuire, forțare. 100 de așa-numite secții de poliție monitorizează activitatea din afara granițelor
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.