Scorul general pentru situația democrației în țara noastră s-a înrăutățit nesemnificativ de la 4,86 în 2015 la 4,89 în 2016. Potrivit schemei de calculare a scorului, un punct înseamnă gradul maxim de libertate, iar șapte puncte - cel mai scăzut nivel al libertății.

Cel mai bine Republica Moldova stă la capitolele „Societate Civilă” (3,25) și „Procesul Electoral” (4,00), iar cel mai prost - la „Corupție” (6), „Guvernare Democratică Națională” (5,75) și „Guvernarea Democratică Locală” (5,5).

Schimbările au intervenit la trei indici: 1) punctajul pentru „Guvernare Democratică Națională” a scăzut de la 5,5 la 5,75 din cauza luptelor politice interne și tulburărilor politice neîncetate ceea ce a dus la o instabilitate guvernamentală permanentă; 2) punctajul pentru „Guvernarea Democratică Locală” a crescut de la 5,75 la 5,5 datorită implementării legii privind finanțele publice, care a redus semnificativ capacitatea autorităților naționale să exercite presiuni asupra autorităților locale; 3) punctajul pentru „Corupție” a scăzut de la 5,75 la 6,00 din cauza incapacității statului de a investiga și de a lua măsuri în cazul furtului de 1 miliard de dolari din sectorul bancar, precum și existența altor scandaluri de corupție.

Previziuni pentru 2016

„Condițiile care au provocat criza politică de-a lungul anului 2015 puțin probabil vor fi rezolvate în 2016 fără un compromis politic național larg, care la rândul său pare improbabil. Într-o țară în care reformele au progresat abia după asigurarea stabilității politice, criza a făcut evoluția reformelor aproape imposibilă. Prognosticul economic este sumbru. Furtul din sectorul bancar, corupția endemică, precum și înrăutățirea contextului regional va influența și mai mult calitatea vieții în 2016. Alegerile anticipate, dacă vor avea loc, ar putea consolida poziția partidelor pro-ruse, înrăutățind astfel relațiile cu Uniunea Europeană, totodată nu neapărat vor avea un impact mai negativ asupra procesului de reformă decât criza actuală. Principalele provocări ale țării rămân aceleași: punerea în aplicare a Acordului de asociere cu UE; depolitizarea și deoligarhizarea instituțiilor de stat, judiciare și mass-media; punerea în aplicare a reformelor în domenii precum sistemul de justiție și descentralizarea”, se spune în raport.

Cea mai democratică țară din regiune este Estonia (1,93 de puncte). Aceasta este urmată de Slovenia (cu 2 de puncte) și Letonia (2,07 de puncte). La coada clasamentului se află Uzbekistan și Turkmenistan (cu 6,93 de puncte fiecare), considerate țări cu regimuri autoritare de conducere. România a acumulat 3,46 de puncte, Ucraina - 4,68 de puncte, iar Rusia - 6,5 de puncte.