Astăzi, în cadrul conferinței de presă „Cartea Roșie - cum să păstrăm natura țării”, au fost discutate motivele ce duc la mărirea considerabilă a numărului de specii care au ajuns în Cartea Roșie. Pentru a face informația accesibilă tuturor cetățenilor Republicii Moldova, s-a propus plasarea acesteia în mediul online gratis. Cartea Roșie a fost lansată oficial pe 11 februarie 2016, în 3000 de exemplare tipărite, iar o carte costă 590 de lei.
Flora și fauna moldovei sunt în declin
Cartea Roșie a Republicii Moldova, ajunsă la ediția a treia, include 219 specii de animale și 208 specii de plante. Prima ediție a acesteia a apărut în anul 1978 și număra 29 de specii de animale și 26 de specii de plante. Ce-a de-a doua ediție a fost publicată acum 15 ani, în 2001. Atunci în Cartea Roșie a Republicii Moldova au fost incluse 116 de specii de animale și 126 de specii de plante.
„Starea speciilor de insecte este deplorabilă. Dacă în ediția a doua erau 37 de specii de insecte menționate în Cartea Roșie, în ediția a treia sunt deja 80 de specii”, a prezicat Elena Baban, doctor în biologie și profesor la Academia de Științe a Republicii Moldova. Dispar, mai cu seamă, insectele care polenizează și cele care descompun lemnul degradat sau semidegradat. Din această cauză, a menționat Baban, pădurile se află într-o stare precară iar dispariția insectelor ce polenizează plantele a adus la dispariția celor din urmă.
Pentru comparație, în Cartea Roșie a Ucrainei include 226 de specii de insecte, cea a Belorusiei 87 de specii, iar cea din Moldova 80. Dacă raportăm acest număr la suprafața teritoriilor fiecărei dintre țări, cu ușurință putem constata că Republica Moldova, are, relativ, cel mai mare număr de insecte pe cale de dispariție.
Fără bani în buget - fără plante și animale în rezervații
Ilia Trombițchi, președintele Asociației Internaționale Ecologice a Păstrătorilor Rîului „Eco-TIRAS”, a menționat că „în prezent, pe pagina web a Ministerului Mediului, există un proiect de planificare a administrării bazinului râului Nistru, iar Moldova trebuia să-l îndeplinească în conformitate cu obligațiunile sale și cele ale Uniunii Europene. Totodată, în dreptul măsurilor care urmează să fie luate în următorii șase ani este indicat ca acestea să fie luate în limitele surselor financiare existente în buget”.
De asemenea, acesta a adăugat că în Moldova multe lucruri sunt planificate, există strategii elaborate pentru ocrotirea mediului, însă puține sunt puse în acțiune. Cu toate acestea, apar noi rezervarții naturale, însă și în acest caz totul se rezumă la bani. Ocrotirea teritoriilor rezervate are nevoie de susținere financiare, iar pentru aceste teritorii nu au fost elaborate planuri de administrare și nici nu există o unitate de administare.
Omul - factorul numărul unu care aduce la dispariția speciilor
Motivele care duc la creșterea numărului de specii vulnerabile și pe cale de dispariție țin în primul rând de distrugerea habitatelor și fragmentarea acestora. Fragmentarea generează situații în care pe un teren mai mic lucuiesc mai puține specii, iar din punct de vedere al geneticii, pentru menținerea echilibrului, într-un habitat trebuie să fie cel puțin 60 de reprezentanți ai unei specii.
„Factorii care influențează sunt mult mai diverși și ai o intensitate mai crescândă decât măsurile pe care le interprindem”, a specificat Laurenția Ungureanu, vice-director în domeniul științei a Institutului de Zoologie.
De asemenea, factorul uman care nu lasă intactă natura în ultimele decenii, din ce în ce mai mult intimidează înmulțirea speciilor. Barza neagră, de exemplu, este o pasară fricoasă, și nu poate să se reproducă în cazul în care prin apropiere, omul, prin acțiunile sale obișnuite cum ar fi pornirea motorului de mașină, o sperie.
„Fără progres economic nu putem face nimic”
Construcția barajului în anul 1954 pe râul Nistru au impiedicat înmulțirea anumitor specii de pești care au nevoie să parcurgă tot râul pentru depunerea icrelor. Construcțiile de pe râu aduc și la schimbarea temperaturii apei, un alt factor care a adus la dispariția unor specii de pește.
Un alt factor uman îl reprezintă lipsa de acțiuni din partea autorităților. Oamenii care vând flori ce sunt incluse în Cartea Roșie prin piețile din orașe sau pe străzi nu sunt sancționați. „Specii din Cartea Roșie sunt vândute la piețile din capitală, fapt care reprezintă un indicator al sărăciei. Așadar, fără progres economic nu putem face nimic, educația nu-și va face efectul atît timp cât oamenii vor avea de luptat cu sărăcia”, a menționat președintele Eco-TIRAS, Ilia Trombițchi.
