Cercetarea a vizat să afle cum este percepută corupția la nivel local comparativ cu instituțiile la nivel raional, regional și național și a fost demarară de Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT.
Rezultatele studiului care a fost efectuat în Călăraşi, Criuleni, Teleneşti, Rezina, Cimişlia şi mun. Bălţi arată că mai mult de jumătate de moldoveni consideră că există corupție în Republica Moldova atât la nivel local cât și la cel național.
Așadar, fenomenul corupției s-a urcat în topul problemelor moldovenilor, poziționându-se pe locul cinci după sărăcie, tarife mari pentru serviciile comunale, șomaj și instabilitate politică. Cele mai frecvente situații, conform rezultatelor sondajului, în care se întâmplă un caz de corupție sunt legate de oamenii legi, de medici și funcționari din momeniul educației.
În jur de 90% de moldoveni susțin că fenomenul corupției e la el acasă atunci când polițistul acceptă bani pentru a nu întocmi proces penal; când un procuror sau judecător ia bani pentru a da câștig de cauză celui care plătește; când medicii contra unor sume bănești sunt mai precauți și atenți cu pacienții; când funcționarii publici din Primărie sau Consiliul Raional iau mită pentru rezolvarea anumitor probleme sau interese, în așa cazuri, o persoană terță ia mită pentru a o transmite funcționarului.
Pe de altă parte, o formă mai veche de corupție - oferirea cadoului simbolic unui lucrător medical nu este percepută de majoritatea drept un act de corupție. Un moldovean din trei susține că cel mai des corupția este întâlnită la nivelul conducerii de stat. Majoritatea moldovenilor, însă, consideră că în actul de corupție poartă vină și răspundere ambele părți: cea care ia mită și cea care o oferă.
Cele mai corupte instituții în viziunea respondenților sunt cele ale justiției, poliției, Parlamentul, Guvernul, instituțiile medicale și educaționale. La nivel local și regional, Primăria și Consiliul sunt percepute ca fiind corupte într-o măsură mai moderată. Cel mai puțin corupte, conform opiniei publice, sunt instituțiile mass-media și organizațiile non-guveranmentale (ONG).
Prin urmare, instituțiile statului au cu cel mai scăzut nivel de încredere din partea populației, iar mass-media și ONG-urile sunt percepute ca inofensive. Cu toate acestea, moldovenii condiseră că responsabili pentru prevenirea și combaterea corupției sunt anume instituțiile de stat la nivel național. Un alt moment paradoxal, ține de faptul că intervievații văd și cred că există corupție în sistemele medicale, însă le iartă.
