PSRM ar avea dacă sunt scoși indecișii 28,1% din voturi. Aceștia ar fi urmați de Partidul Nostru cu 18,7% din respondenți. În urma acestora ar veni PAS (Maia Sandu) cu 17,4% și Platforma DA cu 14,2%. Ultimii care ar prinde pragul electoral sunt PCRM cu 8,2%.

Transformate cu aproximație în mandate de deputat, rezervându-ne aici o marjă de eroare de +/- 1 mandat de deputat, situația ar arăta astfel:

PSRM ar acumula aproximativ 31 de deputați. Partidul Nostru ar fi a doua forță politică din Parlament și ar acumula aproximativ 22 de deputați.

Ar urma două forțe noi de dreapta în Parlament - PAS (Partid încă neînregistrat, condus de Maia Sandu) cu aproape 20 de deputați și Platforma DA cu în jur de 17 deputați. Ultimii, PCRM ar avea un număr de aproape 11 deputați.

Dacă în final această situație s-ar transpune în realitate, ceeea ce potrivit experților este mult prea devreme de făcut așa calcule, putem să ne avântăm pentru a trasa câteva scenarii.

Este vorba în primul caz de o alianță între PSRM a lui Igor Dodon și Partidul Nostru a lui Renato Usatîi. Aceștia au declarat de mai multe ori că sunt parteneri politici, relațiile dintre ei însă în ultima perioadă s-au răcit destul de consistent. Tot aici, pe filiera de stânga ar putea fi creată o majoritate și mai stabilă cu PCRM, împreună cumulând în jur de 64 de mandate. În aceste două scenarii deocamdată foarte puțin probabile, stânga și centru-stânga ar reveni pentru prima dată după 2009 la putere.

Cel de-al treilea scenariu tot este foarte puțin probabil ar implica, în cazul în care relațiile dintre Dodon și Usatîi sunt ireparabile. o reorientare a formațiunii primarului de la Bălți către „partenerii de proteste” de pe dreapta, și anume la Maia Sandu și Andrei Năstase.

Totuși toate scenariile sunt făcute în baza unui sondaj care a ilustrat doar situația din țară la mijlocul lunii aprilie a lui 2016. Iar după cum știm, sondajul nu înseamnă alegeri, unde de exemplu poate să existe o participare total diferită decât cea de pe eșantion.

Amintim că următoarele alegeri parlamentare ar urma să aibă loc în toamna anului 2018, sau la începutul anului 2019. Până atunci, alegeri parlamentare anticipate în Moldova pot avea loc doar dacă Guvernul actual este demis sau pleacă în demisie, iar timp de 90 de zile deputații nu reușesc să investească un nou executiv.

Totodată, pe 30 octombrie 2016 vor avea loc alegeri prezidențiale, pentru prima dată după 20 de ani.