Adunarea populară a autonomiei Gagauz Yeri a adoptat recent o lege a educaţiei, sfidând - cum a precizat ministerul de resort de la Chişinău - autorităţile centrale de stat ale Republicii Moldova. Prevederile actului adoptat la Comrat contrazic o serie de prevederi ale Codului Educaţiei al Republicii Moldova. Jurnaliștii de la Europa Liberă a avut o convorbire cu directorul centrului „Piligrim-Demo”, Mihail Sirkeli, despre distanțarea legislativă a Comratului față de Chișinău pentru informează Agora.
„Noi până acum nu am înţeles de ce această lege a fost votată în aşa grabă. Trebuie să ne uităm la nota informativă pe care au scris-o autorii acestei legi. Motivul de a adopta această lege a fost că, iată, Codul Educaţional care a fost adoptat în 2014 de către Parlamentul Republicii Moldova nu ia în consideraţie particularităţile autonomiei găgăuze. Şi de aceea, din punctul de vedere al autorilor, a fost nevoie să fie elaborată o lege locală de către Adunarea Populară, care va lua în consideraţie toate particularităţile, competenţele speciale, particularităţile lingvistice ş.a.m.d”, a precizat directorul.
Potrivit sursei, problema este că această lege nu a fost consultată cu specialişti şi nu a trecut expertiza drepturilor omului şi multe alte expertize care ar fi trebuit să fie făcute în procesul legislativ. „Şi nu a fost consultată cu autorităţile centrale, pentru că aici sunt competenţe care aparţin exclusiv centrului şi ele sunt înscrise în această lege locală. Şi, din punctul nostru de vedere, ar fi trebuit să fie consultată cumva cu centrul”, a subliniat Mihail Sirkeli.
„Codul Educaţiei naţional a fost elaborat timp de şapte ani de zile şi ultimul an a fost un an foarte activ, când au avut loc consultările publice, consultările cu experţi, consultările cu autorităţile publice locale, consultările cu elevii şi cu învăţătorii ş.a.m.d. Şi Găgăuzia a avut posibilitatea să vină cu sugestiile sale sau propuneri. Noi nu ştim dacă Găgăuzia a venit cu propunerile sale, ca să fie făcute aceste schimbări în Codul Educaţiei. Autorii legii locale nu spun care particularităţi există pe care Codul Educaţiei nu le ia în consideraţie”, a mai spus specialistul.
De asemenea, Mihail Sirkeli consideră că nu se cunosc motivele adoptării unei astfel de legi. „ Probabil, e un gest politic, că noi avem această competenţă conform Legii privind statutul special juridic şi noi folosim această competenţă. Dar, iarăşi, toate competenţele, din punctul nostru de vedere, trebuie să fie folosite respectând anumite proceduri şi într-un dialog cu centrul. Pentru că trăim într-o ţară şi legislaţia şi locală, şi naţională trebuie să se dezvolte împreună, dar nu să se distanţeze”, a mai spus directorul centrului.
Sirkeli a precizat care ar putea fi efectelele acestor modificări. „Aceasta poate produce că legea naţională sau Codul Educaţional poate fi blocat pe teritoriul UTA Găgăuzia, din motiv că se va spune: „Noi avem legea locală şi legea locală trebuie să aibă prioritate pe teritoriul Găgăuziei”. Noi nu ştim de fapt, noi putem numai presupune, dar dacă ne uităm la alte legi care au fost adoptate până acum, cum ar fi de exemplu Legea Audiovizualului, care tot a fost votată recent, ea de fapt în anumite domenii înlocuieşte legea, codul naţional şi creează anumite probleme”, a conchis specialistul.
