Cum Mihai Eminescu a contribuit ca Brazilia să obţină cea mai mare creştere economică din lume

Cum Mihai Eminescu a contribuit ca Brazilia să obţină cea mai mare creştere economică din lume
Foto: m.businessmagazin.ro

Pare incredibil, dar Teoria Statului Organic a lui Eminescu devine o parte a unui curs universitar din Brazilia, după ce un fost Guvernator al Băncii Naţionale Române, a încorporat-o într-o lucrare de a sa. Aceste idei sunt implementate într-un program economic al țării, generând o creștere semnificativă în anii 2000 - 2012, potrivit cunoastelumea.ro.

Prima reacţie la o astfel de ştire poate să fie cea de neîncredere. Vorba aia, Eminescu a fost poet. Ce treabă ar avea el cu avântul economic al unui stat modern?!

Eminescu a fost şi jurnalist, a fost şi sociolog sau politician. Puţini ştiu că printre studiile românului se află şi unul care poartă numele de Teoria Statului Organic, viziune care a stat la baza exploziei economice a Braziliei in perioada 2000 - 2012.

Ca o confirmare a acestui lucru, Jeronimo Moscardo, ambasador al Braziliei în România, a făcut în anul 2003, cu ocazia decernării de către Academia Română a titlului Doctor Honoris Cauza, o afirmaţie  surprinzătoare:  „Mulţumesc României şi în special domnului Eminescu pentru faptul că Brazilia a cunoscut cea mai mare creştere economică din lume.”
Jurnalistul Miron Manega, un om care a investigat afirmaţia ambasadorului brazilian, a vorbit despre această descoperire în cadrul emisiunii TV Adevăruri Tulburătoare : Mihail Manoilescu, unul dintre cei mai mari economişti români, fost Guvernator al Băncii Naţionale, a încorporat într-o celebră lucrarea de-a sa, “Noua teorie a protecţionismului economic internaţional”, Teoria Statului Organic a lui Eminescu.

Cartea lui Mihail Manoilescu, publicată în anul 1932, este tradusă în portugheză, ajunge în Brazilia unde devine curs universitar, din anii 1970 program economic al țării, iar în perioada 2000-2012 transformă radical Brazilia, generând o creștere economică spectaculoasă.

Teoria despre stat lui Eminescu a fost expusă pentru prima data la 14 mai 1876 în articolul „Influenta austriacă asupra romanilor”. Istoria umanității, pentru Eminescu, reprezintă o luptă dintre individualism și ideea de stat. Dacă prin individualism, se înțeleg interesele particulare și de grup, prin ideea de stat, Eminescu presupune armonizarea intereselor existențe în societate, această fiind văzută că “război tuturor împotrivă tuturor” în timp ce diferență socială este văzută că o necesitate organică pentru funcționarea normală a societății.

Societatea și statul sunt elemente distincte, celei dintâi Eminescu atribuind mișcare, schimbare permanență, iar celei din urmă continuitatea și stabilitatea. Pentru materializarea acestei idei, “trebuiește o familie ale cărei interese să fie acelea ale armoniei societății, care să fie bogată când toate clasele sunt bogate, puternică când toate sunt puternice”, spune Eminescu. Această familie fiind dinastia monarhică, unică capabilă de a garanta stabilitatea politică.

Eminescu afirmă necesitatea menținerii omogenității etnice și predominarea elementului autohton în toate domeniile vieții, minorităților etnice fiindu-le acordat dreptul de a conlucra cu băștinașii cu condiția asigurării funcționării nediscriminatorii a mecanismului economico-politic al țării.

Statul modern român este prezentat de Eminescu că o creație artificială, incompatibilă cu realitățile socio-economice românești, fiind numit cu dispreț “un text franțuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l înțelege și nu-l va înțelege niciodată”.

Teoria compensației muncii

Pentru Eminescu Muncă reprezenta un element de bază pentru evoluția civilizației de la o etapă la altă. “Teoria compensației muncii” propusă de către poetul-sociolog, se află în strânsă legătură cu teoria păturii superpuse și teoria selecției negative și teoriei formelor fără fond. Formele instituționale și cadrele socio-culturale importate nu erau potrivite deoarece nu erau reclamate de situația socio-economică reală, nefiind astfel capabilă să ușureze muncă țărănimii. Iată de ce Eminescu a apreciat muncă drept criteriu raționalității al stadiului unei civilizații. Poetul-sociolog i-a atribuit muncii rolul de „condiție hotărâtoare a bunăstării economice, iar prin această a fericirii omului și a umanității”. De aceea, “cheia depășirii situației e satisfăcătoare din economia românească a timpului sau constă, după părerea lui M. Eminescu, în antrenarea întregii populații la muncă eficientă care să ducă la sporirea bogăției, precum și în practicarea unei politici economice - fiscală, monetară, de credit, industrială etc. - care să stimuleze acest gen de muncă și să descurajeze activitățile speculative, corupția și politicianismul oportunist etc.”. Indivizii care contribuie la prosperitatea societății reprezintă “clasa pozitiva” opusă păturii superpuse, care o funcție parazitara în locul celei firești, de a ușura sau compensa muncă depusă de clasă muncitoare.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Sindicatele din sănătate cer autorizarea pentru a treia doză de vaccin anti-COVID

Sindicatele din sănătate cer autorizarea pentru a treia doză de vaccin anti-COVID

Parlamentul a desemnat doi membri CEC din partea BCS

Parlamentul a desemnat doi membri CEC din partea BCS

Maia Sandu convoacă CSS. Securitatea energetică a țării - pe agendă

Maia Sandu convoacă CSS. Securitatea energetică a țării - pe agendă

Advertoriale
„Wow, şi asta aţi modificat. M-aţi impresionat”. Un nou brunch cu clienţii în stilul maib

„Wow, şi asta aţi modificat. M-aţi impresionat”. Un nou brunch cu clienţii în stilul maib

Agricultorii din Leova au putut accesa credite cu mai puține garanții, prin intermediul Băncii Europene de Investiții (VIDEO)

Agricultorii din Leova au putut accesa credite cu mai puține garanții, prin intermediul Băncii Europene de Investiții (VIDEO)

Au mai rămas zile numărate până la prima extragere a tombolei aniversare 20 ani Linella

Au mai rămas zile numărate până la prima extragere a tombolei aniversare 20 ani Linella

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Gazprom a emis primul comunicat referitor la negocierile cu R. Moldova. Declarația concernului rus
  • 2
    A șantajat sau nu Moscova Chișinăul la negocieri? Răspunsul lui Peskov
  • 3
    Avertismentul Rusiei, după ce Ucraina a folosit o dronă turcească împotriva separatiştilor proruşi din Donbas (VIDEO)
  • 4
    Urmărire penală pentru o celebră violonistă din Moldova. Ministrul Culturii: „Exces de zel”
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.