Potrivit Freedom House anul trecut în mediul jurnalistic din Republica Moldova au avut loc următoarele evoluții-cheie: în martie 2015, parlamentul a adoptat amendamente la Codul Audiovizualului care, printre altele, a obligat posturile de radio și televiziune să dezvăluie numele proprietarilor, cotele-părți deținute de aceștia, precum și numele membrilor consiliului de administrație, managerilor, emițătorilor și producătorilor; autoritățile interzis mai multor jurnaliști din Federația Rusă să intre în Republica Moldova; agențiile guvernamentale și alți oficiali au depus o serie de eforturi vădite pentru a împiedica accesul presei la informații de interes public.
Ţările incluse în raport primesc un punctaj descrescător de la 0 (punctaj maxim) la 100 (punctaj minim) pentru fiecare dintre cele trei mari categorii: mediul legal, mediul politic şi pe cel economic.La categoria mediul legal, Republica Moldova a obținut 17 de puncte din 30.Constituția și alte legi asigură libertatea de exprimare și a presei, dar implementarea lor defectuoasă duce la încălcarea sau neglijarea acestor drepturi în practică. Totodată, în timp ce unele legi care prevăd restricții în mediul jurnalistic nu sunt puse în aplicare activ pentru a persecuta angajații din mass-media. O serie de îmbunătățiri legislative planificate, inclusiv adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului mult-așteptat și a Legii cu privire la libertatea de exprimare, a rămas blocată în 2015.La categoria mediul politic, Republica Moldova a obținut 21 de puncte din 40.Companiile media sunt utilizate în mod regulat pentru a promova interesele politice și de afaceri ale proprietarilor lor. În 2015, apărătorii libertății presei au continuat să-și exprime îngrijorarea cu privire la tentativele guvernului de a influența postul public Teleradio-Moldova, în special prin Consiliul de Observatori. Activitatea Consiliului alcătuit din nouă membri a fost recent periclitată de amânarea numirii noilor membri, la un moment dat existând în total șase locuri vacante. În martie 2015, parlamentul a ales patru noi membri afiliați coaliției de guvernământ. Celelalte două locuri încă erau vacante la sfârșitul anului.Guvernul continuă să limiteze accesul jurnalistic la surse oficiale. Din 2014, mass-media au fost excluși de la accesul liber și direct în sala de plen a Parlamentului, totodată este limitat accesul în sala de presă separată unde pe ecran pot fi urmărite secvențe video selectate.Cenzura guvernamentală directă nu este obișnuită. Cu toate acestea, jurnaliștii care lucrează pentru companii media ale căror proprietari intervin în conținutul știrilor se auto-cenzurează pentru a nu-și pierde locurile de muncă.
Mass-media de limbă rusă joacă un rol proeminent, iar multe posturi locale retransmit conținutul posturilor de televiziune private și de stat rusești; conținutul local produs în limba rusă este limitat. În 2015, oficialii guvernamentali au continuat să-și exprime îngrijorările cu privire la dezinformare și difuzarea propagandei de posturile de televiziune controlate de stat din Rusia.La categoria mediul economic, Republica Moldova a obținut 18 de puncte din 30.Majoritatea posturilor naționale de radio și televiziune sunt private, precum și majoritatea agențiilor de presă. În martie 2015, legislatorii au modificat Codul Audiovizualului prin care au obligat posturile de radio și televiziune să dezvăluie numele proprietarilor, cotele-părți deținute de aceștia, precum și numele membrilor consiliului de administrație, managerilor, emițătorilor și producătorilor. Legislația a fost elaborată de Centrul Independent de Jurnalism (CIJ), care, împreună cu alte organizații ale societății civile, timp de mai mulți ani au presat guvernul să respecte transparența proprietății mass-media.
Cu toate acestea, mass-media private rămân extrem de dependente mai degrabă de subvenții financiare și venituri din publicitate oferite de proprietari, întreprinderi afiliate și grupuri politice, decât de publicitate dictată de piață și abonamente. Alocarea de publicitate și subvenții din partea statului este prost reglementată și de multe ori netransparentă, permițând agențiilor guvernamentale să favorizeze anumite companii mass-media. Presiunile economice din 2015 au forțat mass-media să-și reducă costurile și să treacă de la ediții tipărite la versiunile online. Portalurile de știri și social media sunt populare. Aproximativ 47 la sută din populație avea acces la internet în 2014.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.