O petiție împotriva notei de plată pentru „Jaful secolului” a adunat 2000 de semnături

O petiție împotriva notei de plată pentru „Jaful secolului” a adunat 2000 de semnături

O petiție online a Platformei DA a adunat aproape 2000 de semnături în trei zile împotriva unui proiect de lege din parlament, ce privește emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat nr. 807 din 17.11.2014 și nr. 101 din 01.04.2015 emise de către guvernele Leancă și Gaburici. Mai precis, este vorba de memorandumul semnat de BNM și Ministerul Finanțelor care prevede rambursarea creditelelor urgente de 13,5 miliarde de lei acordate Băncii de Economii, Unibank şi a Băncii Sociale. Dacă această emisie ar urma să fie tratată ca un credit clasic, din bugetul de stat ar trebui să fie achitat aproape un miliard de lei timp de 25 de ani.

Inițiativa a fost înregistrată pe 8 iunie în Parlament de către Guvern, și prevede examinarea în mod prioritar al proiectului de lege. Inițiativa poartă ștampila prim-ministrului Pavel Filip și este contrasemnată de către Octavian Calmâc, Ministrul Economiei, Octavian Armașu, Ministru al Finanțelor și Vladimir Cebotari, Ministru al Justiției.

Proiectul a fost întâmpinat cu rezistență de societatea civilă. Astfel, inițiatorii petiției spun că „decizia regimului oligarhic de a pune pe umerii contribuabililor jaful comis de o grupare politică de esență criminală, în frunte cu coordonatorul caracatiței - Plahotniuc - și executorul - controversatul afacerist din zona puterii ilegitime, Shor - prin intermediul cărora miliardul din vistieria țării a fost jefuit și ascuns în hăurile paradisurilor fiscale, constituie culmea cinismului și a ticăloșiei”.

Argumentele guvernării

„Neexecutarea unei garanții ar fi un exemplu prost. Ar fi un semnal care ar semnala încălcarea legii. Nerespectarea angajamentului este ar fi o rușine pentru țara mea”, a declarat Octavian Armașu în timpul dezbaterilor privind moțiunea simplă înaintată împotriva acestuia de către opoziția parlamentară.

Totodată, Andrian Candu, invitat în cadrul emisiunii Fabrika a punctat că:

„Se vorbește foarte mult că statul își asumă această sumă și pune pe spatele cetățenilor. BNM din profit întoarce dividente statului. Deci Ministerul Finanțelor va plăti dobândă, dar o mare parte din acei bani se vor întoarce înapoi statului. BNM nu e o insulă în afara Republicii Moldova”.

Aceeași idee, dar cu alte cuvinte a declarat și președintele PL, Mihai Ghimpu. Întrebat dacă partidul său va susține proiectul de lege, acesta a răspuns afirmativ.

„Care-i altă soluție? Pe seama cui să punem, a peștilor? Nu mai este chiar pe umere cetățenilor. Banii din buget, anual vor fi întorși. Da, la etapa actuală, în loc să meargă la cetățeni, vor fi anual întorși BNM. Da, dar ea este și agent economic. Ea plătește impozite. Și fiindc ă primește acești bani, are profit și plătește în buget. Banii aceștia se întorc în buget”, a explicat liberalul.

Amintim că pe 30 martie în presă a apărut informația despre un memorandum semnat de Banca Naţională cu Ministerul Finanţelor. Astfel, urmează să fie emise obligaţiuni de stat pentru a rambursa creditele urgente de 13,5 miliarde de lei acordate Băncii de Economii, Unibank şi a Băncii Sociale. Dacă această emisie ar urma să fie tratată ca un credit clasic, din bugetul de stat ar trebui să fie achitat aproape un miliard de lei timp de 25 de ani.

Reacții la acest articol
Spațiu rezervat vizitatorilor Agora.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.