„Suma totală a acestor scutiri ajunge la 24,48 milioane de lei. Aceste scutiri practic nu afectează integritatea sumei care trebuie acumulată la buget. Este o diferență nesemnificativă. În viziunea noastră, aceste scutiri au o logică economică, fiindcă neeaceptarea lor ar însemna pentru unele întreprinderi majorarea tarifelor pentru populație”, a declarat ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.

Potrivit ministrului, „criteruiul după care Guvernul a realizat asemenea excepții ține programele investiționale active, cu condiția că aceste scutiri merg integral la realizarea acestor programe”.

Proiectul, însă, nu a fost susținut de ministrul Finanțelor, Anatol Arapu. „Noi categoric nu susținem acest proiect, mai ales având situația privind executarea bugetului de stat, dar și crizei regionale care ne afectează pe partea de venituri. Noi am discutat ieri la ședință despre estimările pe venituri pe anul curent și sunt unele probleme rezultate din comerțul exterior”, a spus ministrul Finanțelor.

El a declarat că ar vrea să știe opinia Consiliului Concurenței: „Vorbim nemijlocit despre ajutor de stat, care din an în an se repetă la unele și aceleași întreprinderi, dacă era vorba de o întreprindere care era formată ieri, atunci înțeleg, dar aici e vorba de înteprinderi care au zeci de ani și anual primesc scutiri sub o formă sau alta. Noi trebuie să avem o concurență reală în sectorul economic și nu trebuie cineva să beneficieze de scutiri. Un agent economic care activează pe piață trebuie să fie în condiții egale cu toți”, a mai adăugat ministrul.

În replică, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a explicat că toate aceste întreprinderi sunt prestatori de servicii publice: „Întreprinderea Cadastru, de exemplu, nu activează pe piață concurențială. Trebuie să înțelegem că orice ban luat acum la stat, înseamnă că luăm din contul beneficiarilor, care sunt cetățenii noștri. Noi o să eliminăm această discreptanță, când nu o să mai existe întreprinderi de stat”.

Printre întreprinderile care vor fi scutite de plata dividendelor se numără „Cricova”, „Barza Albă”, „Combinatul de Vinuri Mileştii Mici”, ”Poşta Moldovei”, „Armo-Beton”, „Moldexpo”, „Aeroportul Internaţional Mărculeşti”, „Fabrica de Sticlă din Chişinău”, „Combinatul Poligrafic din Chişinău”, Firma Editorial-Poligrafică”, „Tipografia Centrală”, precum și „Cadastru”.