Proiectul olandez de colectare a plasticelor din oceane cu ajutorul curenților marini va fi testat în Marea Nordului

Proiectul olandez de colectare a plasticelor din oceane cu ajutorul curenților marini va fi testat în Marea Nordului

Proiectul olandez de colectare a deșeurilor plastice din oceane cu ajutorul curenților marini, lansat în luna iunie prin instalarea unei bariere plutitoare de 100 de metri în Marea Nordului, își va continua faza de testare timp de un an, scrie agerpres.ro.

Milioane de tone de deșeuri din plastic plutesc în oceanele din întreaga lume, cauzând moartea multor animale. Plasticul este un material cu o descompunere lentă, care se dezintegrează în particule mai fine și intră cu ușurință în lanțul alimentar, reprezentând, prin urmare, o amenințare pentru sănătatea oamenilor. Creșterea poluării oceanelor este colosală și îi neliniștește din ce în ce mai mult pe specialiști. Multe proiecte de depoluare a apelor au eșuat din diferite motive. Dar tânărul inginer olandez Boyan Slat, inventator și apărător al mediului, în vârstă de 21 de ani, pare să fi găsit o soluție.

Acesta a dezvoltat un sistem ingenios, al cărui obiectiv este de a colecta plasticele din ape cu ajutorul curenților marini. Structura ar trebui să acționeze ca un țărm pe care să ''eșueze'' deșeurile, un dispozitiv static comparativ cu majoritatea proiectelor care preconizează să strângă deșeurile plastice cu ambarcațiuni care străbat marea, o activitate costisitoare, de foarte lungă durată și ea însăși poluantă prin emiterea de mari cantități de dioxid de carbon de către ambarcațiunile motorizate.

Publicitate

Lui Boyan i-a venit această idee pe când avea 17 ani, în timpul unei vacanțe în Grecia, când făcea scufundări și a văzut în apă mai mult plastic decât pești. Un an mai târziu, în 2013, a fondat ''The Ocean Cleanup'', o companie cu sediul în Delft, Olanda, care are aproximativ 50 de ingineri și cercetători, relatează sciencesetavenir.fr.

Proiectul "The Ocean Cleanup" este acum în faza de testare în plină mare. Amplasat la 23 de kilometri în largul coastelor Olandei, în Marea Nordului, prototipul acestei bariere de 100 de metri, formată din balize și plase, va fi analizat timp de un an. Acest prim prototip a costat 1,5 milioane de euro, din care o treime a fost finanțată de guvernul Olandei, o treime de o companie de transport maritim pentru proiectele offshore și o treime de un filantrop anonim.Dispozitivul constă în extinderea a două brațe flotante pe o distanță de 50 de km formând un "V", care să fie ancorate pe fundul mării. Prevăzute cu o plasă care se scufundă la trei metri în apă, ele vor bloca deșeurile din plastic care vor fi apoi recoltate într-un container și supuse ulterior reciclării. Bariera este realizată din cauciuc, poliester și țesătură și este concepută pentru a suporta o greutate de până la 80 de tone și pentru a captura bucăți de plastic de până la 1 mm în diametru.

Scopul acestui prim model nu este încă de a recolta deșeurile plastice, chiar dacă este capabil să o facă, ci de a verifica fezabilitatea și rezistența sa în condiții meteorologice dificile din Marea Nordului, potrivit Euronews. Pentru aceasta, Boyan Slat și inginerii săi au ales un loc din Marea Nordului unde furtunile sunt frecvente și puternice.

Inventatorul a mărturisit că nu este sigur că invenția sa va supraviețui acestui test suprem. "Cred că există o șansă de 30% ca sistemul să cedeze, dar indiferent de rezultat, acesta va fi un test bun", a declarat Boyan Slat, citat de maxisciences.com. În schimb, un succes al acestui test ar permite implementarea primului sistem operațional pilot la sfârșitul anului 2017, a adăugat el.

Ambiția celui mai tânăr laureat al premiului "The Champion of the Earth" decernat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUE) este de a lansa acest mare proiect de curățire a oceanelor în perspectiva anului 2020.

Acest proiect poate fi o soluție viabilă pentru curățarea tonelor de plastic prezente în oceane. Cu toate acestea, sistemul are unele limite subliniate de unii oameni de știință, precum efectul balizelor asupra ecosistemului, respectiv faptul că plasele ar putea bloca și fauna marină, sau faptul că nu sunt filtrate decât obiecte de plastic de anumite dimensiuni, scrie maxisciences.com. Însă Boyan și-a apărat proiectul spunând că animalele marine pot evita plasele trecând pe sub ele, iar structura nu este destinată să elimine toate materialele plastice, ci își propune să elimine bucățile mari înainte ca acestea să se dezintegreze și să fie înghițite de pești și să intre apoi și în lanțul alimentar.

Cele mai populare

Agora

AGORA își propune să devină cea mai credibilă instituție media din Republica Moldova prin calitatea și diversitatea conținutului, să fie prima alegere a cititorilor pentru știrile și analizele online.

REȚELE SOCIALE

  • Facebook
  • Instagram
  • Youtube
  • Twitter
  • Telegram
  • RSS Feed

APLICAȚIE

  • App Store
  • Google Play
© 2023 Interact Media SRL
  • Mastercard
  • Visa
  • PayPal