Poate părea greu de crezut, dar micul oraş japonez Kamikatsu, cu o populaţie de peste 1700 de locuitori, are misiunea de a deveni prima comunitate cu „zero deşeuri" până în 2020. Şi este aproape de a realiza acest deziderat. Kamikatsu reciclează deja circa 80% din gunoaie, iar restul de 20 de procente merge într-un depozit de deşeuri. Acest progres are o istorie de 12 ani. În anul 2003, Kamikatsu şi-a anunţat ambiţia sa de a deveni o comunitate „zero deşeuri”, după ce oraşul a renunţat la practica de a arde gunoiul în foc deschis, de teama de a pune în pericol atât mediul înconjurător cât şi populaţia.

În Kamikatsu nu există nicio maşină de gunoi, astfel încât fiecare rezident trebuie să se spele, să sorteze şi să-şi aducă gunoiul la centrul de reciclare - o procedură cu care rezidenţii recunosc că le-a luat ceva timp să se obişnuiască. Un lucrător supraveghează procesul de sortare la centru, asigurându-vă că gunoiul merge în pubela corectă. Anumite elemente utilizate sunt luate pentru a fi revândute, cum ar fi îmbrăcăminte, jucăriile şi alte accesorii.

În timp ce Kamikatsu a intrat în lumina reflectoarelor în urma obiectivului ambiţios, acesta nu este totuşi singurul oraş care face progrese, spune Neil Seldman, cofondator şi preşedinte al Institutului pentru Încredere Locală în Sine. „Berkeley, California, care are câteva sute de mii de locuitori, se apropie de aproape 80%; San Francisco, raportează 70%; şi există mai multe oraşe din SUA, care sunt de peste 70 de procente”, a pus el pentru CityLab. "În Italia se procedează similar cu Kamikatsu, în cazul în care există multe locuri de depozitare." Pentru cea mai mare parte, adaugă el, eforturile sunt conduse de organizaţii specializate.

SUA are o rată de reciclare aproximativă de doar 34 de procente, conform ultimelor estimări ale agenţiilor de protecţie a mediului. Washington D.C., unde se află sediul CityLab, are o rată aproximativă de doar 16%. Seldman acuză rata scăzută în mare măsură din cauză că 60% din piaţa deşeurilor este controlată de două companii care profită de pe urma gropilor de gunoi.

Celălalt lucru îl acuză pentru această situaţie este politica. „Pe de o parte ai republicanii care nu cred oceanele sunt în creştere şi prin urmare nu le pasă”, spune el. „Și, cu excepţia lui Bernie Sanders, ceilalţi doi candidaţi democraţi la prezidenţiale sunt practic candidaţi status quo.”

Japonia, pe de altă parte, se bazează pe reciclare. Afacerile sunt obligate prin lege la reciclare, sistemele de sortare ale ţării sunt printre cele mai extinse din lume. În al doilea cel mai mare oras din Japonia Yokohama, cu o populaţie de 3,7 milioane de locuitori, cetăţeni primesc un manual de 27 de pagini cu privire la modul de sortare a mai mult de 500 de articole diferite.

„Dacă te obişnuieşti, devine normal”, spune un rezident din Kamikatsu. "Acum nu mă gândesc la asta. A devenit firesc să separ corect coşul de gunoi."