Datele studiului regional privind situaţia romilor realizat în anul 2011 reflectă că, doar 63% dintre femeile rome din Republica Moldova în vîrstă de 16 ani + şi 72% dintre cele tinere în vîrstă de 16-24 ani pot să scrie şi să citească. În acest context sunt prezente concomitent decalajele de etnie şi de gen, primele fiind puternic pronunţate.

De menţionat că, aceste rate de alfabetizare a femeilor rome sunt printre cele mai joase dintre ţările Europei Centrale şi de Sud-Est, Republica Moldova situîndu-se în cadrul clasamentului în strînsă proximitate cu România, fiind urmată în acest sens doar de către Grecia.

Peste 45% dintre femeile rome în vîrstă de 16 ani + sunt fără studii, 24% au doar studii primare, iar 23% doar studii gimnaziale. Doar 5% dintre femeile rome au absolvit studii medii generale sau liceale, 2% studii secundar profesionale.

Pe parcursul ultimilor ani este observată o creştere a numărului persoanelor de etnie romă care se adresează la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru a fi înregistraţi ca fiind în căutarea unui loc de muncă. La finele anului 2014, la evidenţa agenţiei se aflau 528 de şomeri de etnie romă, 44,5% dintre aceştia fiind femei (235 de persoane). De asemenea, aceştia au confirmat şi faptul că, deseori angajatorii refuză sub diferite pretexte angajarea romilor bazînduse pe stereotipurile etnice, fără însă ca să recunoască acest lucru deschis. Unii experţi în domeniu explică această creştere a numărului romilor înregistraţi la ANOFM prin dorinţa acestora de a beneficia de ajutorul social, unde confirmarea statutului de persoană aflată în căutarea unui loc de muncă reprezintă o condiţie a eligibilităţii.

Insuficienţa veniturilor şi sărăcia le determină pe femeile rome pentru a apela pentru prestaţiile băneşti din cadrul sistemului de asistenţă socială.

Condiţiile muncii neremunerate în gospodărie şi timpul liber al femeilor rome sunt influenţate de deţinerea bunurilor de uz casnic care facilitează menajul. Conform datelor existente, doar 31% dintre gospodăriile rome dispun de maşini de spălat (comparativ cu 66% gospodării non-rome), doar 65% dispun de telefon fix sau mobil (faţă de 79% gospodării non-rome), doar 20% au radio (faţă de 47% gospodării non-rome), 76% au televizor color (faţă de 90% gospodării non-rome), aproape 10% au computer (faţă de 31% gospodării non-rome) şi circa 9% au conexiune internet (comparativ cu 29% gospodării non-rome).

Prezenţa femeilor rome în viaţa civică şi politică rămîne a fi una infimă. Actualmente la nivel naţional activează doar o singură organizaţie neguvernamentală de femei rome, care se confruntă cu probleme de asigurare a durabilităţii financiare. În viaţa politică, femeile rome continuă să lipsească din listele partidelor şi structurilor de gestionare a procesului electoral, iar în cadrul serviciilor publice acestea sunt puţine deţinînd funcţii nedecizionale.

Circa 39% dintre femeile roma consideră că, cel mai optim nivel educaţional pentru a fi absolvit de către o fată este cel primar, 9% consideră că este cel gimnazial, secundar profesional sau mediu de specialitate. Importanţa studiilor superioare (inclusiv celor incomplete şi postuniversitare) pentru fete este recunoscută de către 23,4% dintre femeile rome, sau de circa 2,3 ori mai puţine comparativ femeile non-rome.

Femeile şi fetele rome continuă a fi unul dintre grupurile cele mai defavorizare din Republica Moldova. Vulnerabilitatea acestora spre excluziune sociale este determinată de o serie de factori discriminatori bazaţi pe gen, clasă, etnie, rasă, care influenţează nu doar rolul şi poziţia acestora în cadrul comunităţii, dar şi egalitatea accesului la educaţie, piaţa muncii, obţinerea veniturilor în afara sărăciei, asistenţa medicală, protecţia socială, calitatea locuirii, viaţa civică şi politică, justiţie.

Capacitatea de integrare şi afirmare a femeilor rome pe piaţa muncii este influenţată nu doar de calitatea capitalului educaţional al acestora, dar şi de atitudinile discriminatorii ale angajatorilor bazate pe stereotipurile de etnie.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!