Societatea moldovenească se consideră a fi una patriarhală cu viziuni „centrist-masculinizate” și distorsionate în ceea ce privește rolul și acceptarea femeii în cadrul structurilor decizionale și politice.
Familia este mediul primar de apartenență a femeilor, prin urmare, participarea sau renunțarea la o carieră publică și politică este influențată de relațiile din cadrul acesteia, de responsabilitățile ce derivă din calitatea de mamă sau soție, timpul liber disponibil pentru socializare, divertisment și întruniri, precum și viziunile pe care le are în acest sens partenerul de viață.
Deci, viața de familie a femeilor este preponderent legată de activitățile de menaj și creșterea și îngrijirea copiilor. Femeile rămân a fi principalele persoane implicate în creșterea, îngrijirea și educarea copiilor, indiferent de statutul/postul pe care acestea îl ocupă. Rata de implicare a femeilor în cadrul acestor procese constituie 64% față de 41% a bărbaților. În rezultat, femeilor le rămâne mai puțin timp pentru activitățile de socializare, divertisment și întruniri (12,4% din timpul zilnic sau circa 3 ore pe zi) comparativ cu bărbații (14,7% din timpul zilnic sau 3,5 ore pe zi).
Datele studiului privind discriminarea în Republica Moldova relatează despre faptul că, viziunile bărbaților privind rolul femeilor în viața publică și politică rămân a fi conservatoare, circa 66% dintre aceștia continuă să considere că destinul femeii este familia și gospodăria, iar 99% dintre ei consideră că bărbatul este capul familiei.
Datele statistice relatează că, femeile reprezintă nu doar aproape 52% în totalul populației stabile a Republicii Moldova, acestea constituie 53,46% din votanți cu un nivel sporit al participării la vot comparativ cu bărbații. Cu toate acestea însă, șansele reale ale femeilor de a accede în pozițiile alese și numite rămân a fi în continuare reduse. Recomandarea Comitetului de miniştri din cadrul Consiliului Europei menționează că, pentru o participare echilibrată a femeilor şi bărbaţilor în orice organ decizional în viaţa politică sau publică, reprezentarea acestora nu trebuie să scadă mai jos de 40%.
Oportunitățile femeilor de a accede în pozițiile numite ale puterii centrale și locale rămân a fi un subiect sensibil din perspectiva asigurării parității de gen, fiind marcate când de regrese, când de progrese.
Femeile sunt și pot deveni actori centrali în cadrul dimensiunilor dezvoltării durabile. Aceasta înseamnă recunoașterea și respectul pentru cunoștințele, drepturile, capacitățile și integritatea corporală a acestora, precum și asigurarea că rolurile lor sunt în corespundere cu drepturile, controlul asupra resurselor și puterea de decizie.
Mai multe detalii la acest subiect vedeți în infograficul de mai jos.
necesităților femeilor în viața publică și politică la toate nivelurile.
Vezi și aceste știri

La practic doi ani de la incendiul de la Filarmonica Națională, Ministerul Culturii abia în septembrie 2022 va anunța concurs de idei pentru o nouă clădire

În Republica Moldova s-au înregistrat cazuri de pestă porcină și gripă aviară. ANSA anunță două focare

Tariful pentru călătoriile cu transportul public rămâne în vigoare. Judecătorii au respins cererea Cancelariei de Stat
Advertoriale

Descoperă oferta turistică a Moldovei. A fost lansată campania „Hai la mine Acasă” (VIDEO)

Marșul Alăptării 2022: Alăptarea reprezintă cel mai natural început de viață (VIDEO)
