
Cea mai longevivă vertebrată din lume trăiește până la 400 de ani
Cercetătorii au descoperit că misteriosul rechin din Groenlanda poate trăi până la 400 de ani în adâncul Oceanului Arctic. În perspectivă, acest fapt atestă că rechinii care trăiesc astăzi au trăit şi în perioada în care Mayflower a adus primii pelerini în America sau când Isaac Newton a realizat prima teorie despre gravitaţie.
・
Potrivit Descoperă, prin analizarea a 28 de femele rechin din Groenlanda s-a dovedit că cel mai bătrân exemplar avea cel puţin 272 de ani şi cel mult 512 ani, fiind unul dintre cele mai longevive animale cu coloană vertebrală cunoscut de omenire. Cercetătorii au prezis că femela avea în jur de 390 de ani atunci când a fost capturată accidental de un vas de cercetare.
Înaintea acesteia, cea mai longevivă vertebrată era balena cu capul arcuit, care poate trăi până la 211 ani.
În cadrul noului studiu s-a sugerat că rechinul din Groenlanda poate supravieţui de două ori mai mulţi ani decât balena cu capul arcuit. Cercetările viitoare ar putea dezvălui lumii ştiinţifice secretele încetinirii procesului de îmbătrânire a oamenilor. Rechinul din Groenlanda este un carnivor care trăieşte în apele îngheţate din Oceanul Arctic. Rechinul creşte peste cinci metri în lungime şi înoată lent în adâncul apelor îngheţate, ieşind la suprafaţă doar pentru a se hrăni dintr-un peşte mare sau dintr-un mamifer marin, precum focile.
Aceşti rechini pot trăi o perioadă mai lungă de timp datorită procesului lent de creştere (un centimetru pe an), însă fiind foarte greu de observat, cercetătorii nu au fost niciodată siguri de această teorie.
Descoperirea are aspecte atât pozitive, cât şi negative, aspectul negativ fiind că aceştia ajung la maturitatea sexuală la vârsta de 150 de ani, ceea ce înseamnă că orice rechin omorât de pescari sau de schimbările climatice poate fi foarte greu de înlocuit.
,,Rezultatele noastre au dovedit că rechinul din Groenlanda este cea mai longevivă vertebrată, îngrijorările noastre cresc deoarece specia trebuie conservată'', a concluzionat echipa.
Vestea bună este că prin studierea ciclului de viaţă al acestor specii, cercetătorii le pot conserva mult mai bine în viitor.