*Acest material este sponsorizat

Corina Călugăru - Nimeni nu are un ADN perfect, dar asta nu ne împiedică să perseverăm

Corina Călugăru - Nimeni nu are un ADN perfect, dar asta nu ne împiedică să perseverăm

Despre faptul că Ambasadoarea Corina Călugăru, Reprezentanta Permanentă al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, este un om special auzisem și până a o cunoaște. Iar atunci când ne-am intersectat pentru prima dată nu a mai existat vreun dubiu în acest sens. Spun asta nu doar pentru că ne leagă Orheiul ca baștină; profesoara de istorie care, indirect, ne-a influențat viața; Școala Națională de Studii Politice și Administrative de la București, pe care am absolvit-o ambele; prietenii comuni sau faptul că mama ei, medic fiind, m-a tratat pe când eram elevă. Este specială deoarece face parte dintr-o tânără generație dedicată, ambițioasă și exigentă, și care... a ales să muncească „pentru acasă”. Chiar dacă, din ianuarie 2016, o face de la Strasbourg.

Despre ce înseamnă Consiliul Europei astăzi, care este rolul CoE în procesul de integrare europeană a țării noastre și cum este văzută Moldova în cea de-a doua capitală europeană am discutat la Chișinău, unde Corina Călugăru s-a aflat într-o vacanță care... tot de lucru a fost. Pentru că așa este omul dedicat.

— Dragă Corina, ai zis la un moment dat o frază - că „noi încă nu înțelegem ce reprezentăm pentru Consiliul Europei”, această organizație paneuropeană la care Republica Moldova a aderat acum 21 de ani”. Ce nu știm noi, cetățenii?

— Țara noastră este membră cu drepturi depline a Consiliului Europei (CoE), prin urmare, în egală măsură, primește recomandări și contribuie la politicile CoE. Atunci când vorbim despre prezența noastră în CoE, trebuie să ținem minte câteva lucruri. Înainte de toate, este vorba de conflictul înghețat din stânga Nistrului, care contează în perspectiva deciziilor CEDO privind încălcările drepturilor omului în această regiune, dar care poate fi un precedent și pentru alte conflicte de acest gen. Este adevărat că executarea deciziilor CEDO pe cauzele ce vin din regiunea separatistă este blocată, dar asta nu ne scutește de realizarea drepturilor ce sunt plasate în responsabilitatea țării.

Astfel, suntem puși în situația de a căuta soluții de alternativă pentru reglementarea problemelor cotidiene reflectate în deciziile CEDO, de a fi mai creativi. De altfel, este o noțiune tot mai populară - diplomația creativă. Ar mai fi şi rolul nostru regional, care trebuie valorificat la maximum. CoE este un club mai mare decât cel al țărilor UE - și este locul în care noi putem să ne facem mai vizibili. Apropo, la Strasbourg se simte și mai mult coordonarea și cooperarea dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană, ceea ce pe alocuri ne facilitează înțelegerea și realizarea anumitor teme pe linia integrării europene, teme care în esență vizează și respectarea standardelor Consiliului Europei. 

„Nu te integrezi în Uniunea Europeană fără a ține cont de standardele CoE” 

— Totuși, în ultimii ani, la Chișinău s-a vorbit mult mai mult despre UE și integrarea europeană, mai puțin despre CoE, creându-se uneori impresia că nu prea există legătură între ele. Cât de adevărată e această percepție?

— În politica de integrare europeană a tuturor statelor se utilizează standardele CoE - în special, în domenii precum independența justiției, prevenirea terorismului, combaterea corupției, spălarea banilor, educația, cultura, drepturile omului. Așa că diminuarea rolului CoE este mai curând o percepție. Există în continuare rapoartele de monitorizare ale Consiliului Europei, în Planul Național de Acțiuni pentru Implementarea Acordului de Asociere se regăsesc mai multe trimiteri la recomandările CoE. În plus, avem Planul de Acțiuni pentru susținerea reformelor democratice 2013-2016 - o umbrelă a tuturor proiectelor realizate prin prisma standardelor CoE, din care circa 40% sunt finanțate de UE. Există și proiecte comune, bilaterale și regionale, realizate în Cadrul de cooperare CoE-UE pentru țările Parteneriatului Estic. Într-un final, Consiliul Europei este organizația care, prin convențiile sale, a dictat prevederile legale ale Europei moderne. Și nu poți să spui că te integrezi în Uniunea Europeană fără a ține cont de standardele Consiliului Europei.

— La care dintre aceste standarde stăm mai bine și la care - mai puțin?

— Obiectivele cele mai importante ale CoE sunt democrația, statul de drept și drepturile omului, iar Republica Moldova subscrie acestor deziderate. Evident că nimeni nu are un ADN perfect, însă faptul dat nu trebuie să ne împiedice să perseverăm pentru a fi mai buni în atingerea acestor obiective. În plus, să nu uităm că sunt standarde continue, respectiv, continue sunt și exercițiile - cum ar fi independența justiției, combaterea corupției sau libertatea de exprimare. Prin urmare avem diverse traiectorii la diferite capitole. La acest moment suntem printre țările cu bune practici în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, în libertatea de asociere și libertatea de exprimare. Pentru celelalte domenii se apreciază eforturile, dar se așteaptă rezultate mai concrete.

— Ai menționat libertatea de expreimare printre bune practici. Dar semnalele care vin din partea presei de la Chișinău sunt tot mai alarmante: concentrarea masivă a mass-media, partizanatul politic și propaganda la cote maxime, noi încercări de a subordona Codul Audiovizualului... Cum răspunde CoE la ele?

— Situația presei din Republica Moldova s-a aflat permanent în vizorul CoE, în toți acești 21 de ani de prezență a țării noastre în această organizație, și cred că la fel va rămâne. Într-adevăr, în ultimul raport de monitorizare al APCE se constată progrese în domeniul libertății de exprimare, în special, în materie de diversitate în creștere a surselor media. Acum, atenția este îndreptată asupra modificărilor propuse la Codul Audiovizualului, care au provocat opinii atât de extreme, încât să considerăm necesară consultarea Consiliului. Pentru CoE, cel mai important este ca modificările în cauză să nu aducă atingeri libertății de exprimare, libertății jurnaliștilor, dar și drepturilor cetățenilor de a se informa din sursele pe care le doresc. Este valabil și pentru discuțiile privind combaterea propagandei care, apropo, sunt tot mai frecvente și la CoE, date fiind realitățile în care trăim. Este important ca, în pofida emoțiilor, să ne bazăm pe opiniile profesioniștilor și pe lege, inclusiv pe prevederile cadrului internațional la care Republica Moldova este parte. Doar așa vom asigura procesul democratic.

În ceea ce mă privește, sper să pot contribui la consolidarea presei inclusiv grație funcției de Coordonator Tematic privind politica informațională al CoE, pe care o voi exercita din 1 septembrie 2016. Este un mandat ce prevede informarea și coordonarea subiectelor privind Strategia de guvernare a Internetului, dar și promovarea standardelor și instrumentelor relevante ale CoE, cooperarea cu structurile internaționale pe domenii relative societății informaționale.

„Drepturile omului încep din familie”

— Mai sunt la modă drepturile omului, într-o lume care pare tot mai nebună?

— Convingerea mea este că drepturile omului vor exista mereu, atât timp cât există civilizația umană. La nivelul CoE, disputele privind drepturile omului sunt în creștere, pentru că vorbim atât de drepturile cetățenilor europeni, cât și, mai nou, de fenomenul refugiaților și migranților. Este o dilemă politică, dar și practică. Țările care se confruntă cu aceste probleme sunt în dificultate, pentru că nu poți leza dreptul cetățenilor tăi, dar nici pe al celor care fug de războaiele din țările lor de origine. Din păcate, multe aspecte ce țin de drepturile omului sunt concepute drept acțiuni sau progrese care sunt posibile grație bunăstării financiare. Și aici deseori intrăm într-un impas - nu se progresează, pentru că nu există resurse financiare. Personal nu cred că este o abordare corectă și nu putem să ne limităm permanent la lipsa resurselor financiare. Da, există zona de care este responsabil statul. Dar există și o zonă care depinde de noi, cetățenii. Pentru a le explica semenilor tăi ce reprezintă drepturile omului nu ai nevoie de milioane. Este suficient să îți faci cu dragoste și dedicație munca de zi cu zi.

— Totuși, în pofida eforturilor educaționale sau legislative, societatea rămâne extrem de intolerantă...

— Și acest fapt ne arată că trebuie să revenim cu mai multă insistență la educație. Să fie un angajament nu doar al statului, ci al întregii societăți și, înainte de toate, al familiei. Pentru că, atunci când există o percepție adecvată a drepturilor și responsabilităților în familie, este mult mai simplu să înțelegi și să accepți diversitatea. Și aici mă refer, înainte de toate, la acceptarea persoanelor cu dizabilități, care pot contribui din plin la dezvoltarea și prosperarea societății. Sau, bunăoară, la fenomenul copiilor autiști. S-a constatat că acești copii au o anumită sensibilitate informațională, respectiv sunt printre cei cu succese frumoase în domeniul tehnologiei informaționale. Ceea ce înseamnă că este bine să li se recunoască problemele, dar și că, în mod obligatoriu, să fie acceptați social.

— În ultimii ani, autoritățile de la Chișinău au pus de câteva ori problema ridicării monitorizării țării noastre de către APCE. În același timp, tot mai mulți moldoveni sunt în așteptarea unei mâini de fier care să vină și să facă ordine acolo, unde nu reușesc aceleași autorități. Cui să-i dăm dreptate?

— Și Consiliul Europei, și Uniunea Europeană ne sunt parteneri. Ei nu vin cu ordine, ci cu sfaturi care să ne ajute să dezvoltăm un stat de drept democratic, în care fiecare cetățean să se simtă confortabil. În ce măsură ținem cont de aceste sfaturi este problema noastră deja. Disciplina necesară pe intern nu ne poate fi dictată de un factor extern. Nimeni nu ne va iubi doar pentru că suntem frumoși. În politică e ca și în business: ai rezultate, ai recunoaștere internațională. Nu - nu. Cred că deja de prea mult timp așteptăm ca cineva să vină să ne facă ordine în grădină. Ordinea se face de noi înșine. În plus, spiritul mioritic ne împiedică pe alocuri să vedem şi să apreciem ceea ce avem. Partenerii internaționali nici nu pot și nici nu vor să își impună punctul de vedere, pentru că în cele din urmă este alegerea cetățeanului nostru unde se află și ce își dorește. De aceea și se optează pentru recomandări - recomandări destul de dure și critice, încât să se țină cont de ele. „Cine are urechi, să audă...”, precum spun cărțile înțelepte.

Diplomat de carieră, Corina Călugăru a exercitat diverse funcţii în Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de la Chișinău, unde a venit după ce și-a luat licenţa în Drept la USM, dar și licenţa în Economie, Bănci și Burse de Valori. Tot la USM a făcut masteratul în Drept, după care a urmat Studii de Securitate la București și Geneva. A fost Secretar I, apoi Consilier la Misiunea Permanentă pe lângă ONU la Geneva; director pentru afaceri globale și drepturile omului în Direcţia generală cooperare multilaterală a MAEIE. A fost implicată în cooperarea Republicii Moldova cu ONU, OSCE, CoE, UE, în grupul pentru liberalizarea regimului de vize cu UE, dar şi în coordonarea aplicării, în sistemele naţionale, a standardelor internaţionale și regionale în domeniul drepturilor omului. Iar astăzi, tot pentru drepturile omului, pledează la Strasbourg, unde este cea mai tânără ambasadoare la Consiliul Europei.

 După 25 de ani, istoria ne-ar putea oferi șansa unei noi file, mai luminoase!

Ce le-aș spune concetăţenilor mei cu prilejul celor 25 de ani de Independenţă a ţării? Le-aș spune că 25 de ani nu este nici mult, nici puţin. Este doar un sfert de veac, iar la auzul cuvântului „veac” te gândești la tradiţii și la ceea ce lași în istorie. Cred că, la acești 25 de ani, avem suficiente lecţii învăţate și frustrări. De aici încolo trebuie să avem mai mult curaj și mai multă demnitate, doar așa istoriei noastre i se mai poate oferi o nouă filă, mult mai luminoasă, demnă de noi toţi care deja am suferit prea mult. Acesta este și crezul cu care trăiesc zilnic - un viitor mai bun pentru ţara mea. Mă face să fiu optimistă sprijinul pe care ni-l oferă, în continuare, partenerii noștri europeni - un sprijin care deseori nu este conștientizat de către cetăţenii ţării mele. Și iarăși ajungem la discuţia despre felul în care se mobilizează masa critică de acasă. Nu doar parlament, guvern și societate civilă - toţi oamenii. Doar astfel avem șansa de a reuși și sunt convinsă că nu este totul pierdut. Este adevărat că se vede și se simte o anumită disperare a oamenilor. Dar trebuie să știm că nu va veni nimeni să ne construiască viaţa și ţara. Doar noi putem să o facem. Trebuie doar să credem și să muncim.

 

 

Sorina Ștefârță

 

Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe pagina web www.api.md

 

P.

P.

Vezi și aceste știri
Australian Open a ajuns în faza semifinalelor, vezi cine sunt ultimii rămași în competiție

Australian Open a ajuns în faza semifinalelor, vezi cine sunt ultimii rămași în competiție

Răspunsul NATO pentru Rusia: „Să își retragă trupele ce staționează ilegal în Ucraina, Georgia și Moldova”

Răspunsul NATO pentru Rusia: „Să își retragă trupele ce staționează ilegal în Ucraina, Georgia și Moldova”

Gazprom s-ar opune unui audit real asupra datoriei MoldovaGaz

Gazprom s-ar opune unui audit real asupra datoriei MoldovaGaz

Advertoriale
McDonald's a deschis cel de-al 6-lea restaurant în Chișinău (VIDEO)

McDonald's a deschis cel de-al 6-lea restaurant în Chișinău (VIDEO)

TANDEM lansează o nouă ofertă, -17% la toate produsele din stoc

TANDEM lansează o nouă ofertă, -17% la toate produsele din stoc

Sunteți pasionați de lumea startup-urilor? Philip Morris vă provoacă să participați la Disrupt Camp!

Sunteți pasionați de lumea startup-urilor? Philip Morris vă provoacă să participați la Disrupt Camp!

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Clasa politică, la control (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Clasa politică, la control (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Pune-un ban deoparte (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Totul despre bani (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Moldovenii cu cetățenie română nu mai riscă să-și piardă buletinul, dacă nu locuiesc pe teritoriul României
  • 2
    Se clatină fotoliul lui Andrei Spînu? Răspunsul ministrului Justiției
  • 3
    Ultima oră! Dorin Damir și Vasile Cojocaru au fost eliberați din penitenciar
  • 4
    Moldova va avea acces la datele internaționale ale cetățenilor noștri legate de transferul banilor în străinătate
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.