Deși sunt cunoscute la nivel național, dar și internațional, aceste întreprinderi nu sunt tocmai profitabile, arată rapoartele financiare. Pe de altă parte, directorii care le administrează, încasează lunar salarii generoase, dar și premii pe măsură.

S.A „Barza Albă”

Astfel, cel mai mare salariu l-a ridicat anul trecut directorul S.A „Barza Albă”, Vladimir Tonciuc. Remunerarea lunară a fost de aproape 30 de mii de lei. Totodată, el a beneficiat anul trecut de mai multe premii (63 mii lei), sporuri (29 mii de lei), ajutoare materiale (17 mii de lei). În total, salariul său a fost anul trecut de peste 435 de mii de lei, potrivit unui raport întocmit de Ministerul Economiei. Totodată, salariul mediu pe întreprindere a fost de 6.399 de lei.

Întreprinderea, care a fost fondată în anul 1944, este una din cele mai mari producătoare de divin şi brandy. Anul trecut, întreprinderea a înregistrat vânzări de 44,7 milioane de lei, profitul net a fost de 2,3 milioane de lei, iar rentabilitatea financiară de 0,72%. Raportul Ministerul Economiei mai arată că întreprinderea are datorii de 34,2 milioane de lei.

SA „Mileștii Mici”

Pe locul doi după mărimea salariului se situează directorul SA „Mileștii Mici”, Gheorghe Castraveț. Salariul său de funcție a fost de 16 mii de lei, însă premiile, îndemnizațiile și alte sporuri au adăugat încă patru mii de lei în fiecare lună. În total, anul trecut directorul, care gestionează compania cu cea mai mare colecție de vinuri din Europa, a ridicat o remunerare de aproape 240 de mii de lei. În același timp, salariul mediu pe întreprindere a fost de 4.784 lei.

În ceea ce privește rentabilitatea financiară a companiei, indicatorul a fost de 6,49%, nivelul optimal fiind de 15%, potrivit raportului Ministerului Economiei. Astfel, SA „Mileștii Mici” a avut anul trecut vânzări de 36,2 milioane de lei, datorii de 19,2 milioane de lei, iar profitul net a fost de 7,5 milioane de lei.

S.A. „Combinatul de Vinuri Cricova”

Valentin Bodiul este unul dintre cei mai longevivi directori ai unei fabrici de vin. El conduce „Combinatul de Vinuri Cricova” de mai bine de 20 de ani. Anul trecut, el a fost remunerat cu un salariul lunar de 17 mii de lei, în timp ce salariul mediu pe întreprindere a fost de 3.791 de lei. Victor Bodiu a mai beneficiat de premii (1.69 lei) și îndemnizații (22.756 lei), iar în total salariul său a fost anul trecut de peste 205 mii lei.

Datele Ministerului Economiei arată că întreprinderea a avut vânzări de 207 milioane de lei, profit net de 4,3 milioane de lei, iar rentabilitatea financiară de 1,59%. Totodată, întreprinderea a înregistrat datorii de 31,7 milioane de lei, fiind în topul listei înterprinderilor de stat cu cele mai mari datorii.

Alte întreprinderi vinicole, directorii cărora ridică salarii generoase

Date cu privire la S.A. „Vinuri-Ialoveni”, unde statul deține 60,41 din acțiuni nu sunt disponibile în rapoartele Ministerului Economiei, însă există informații cu privire la Colegiul Național de Viticultură și Vinificație, dar și Centrul Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice, instituții de stat care se subordonează MAIA.

Astfel, directorul Colegiului Național de Viticultură și Vinificație, Alexandru Covrig a ridicat anul trecut un salariu lunar de 15 mii de lei, iar premiile și alte sporuri au însumat o remunerare anuală de 170 de mii de lei.

Directoarea Centrului Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice, Sturza Rodica, a ridicat anul trecut un salariu lunar de 125 de mii lei, ea numărându-se în topul managerilor întreprinderilor de stat cu cele mai mari salarii. Ea a mai primit premii și îndemnizații, iar în total remunerarea sa în 2013 a fost de 316 mii de lei.

Fabrici vinicole din Moldova au intrat în faliment

În ultimii ani, zeci de fabrici vinicole din Moldova au intrat în faliment din cauza interdicţiilor impuse de Federaţia Rusă, unde mergeau până în 2006 aproximativ 80% din totalul exporturilor de vinuri şi divinuri moldoveneşti, scria recent publicația Adevărul.md.

Printre cele mai cunoscute întreprinderi ajunse în faliment se numără Aroma, Acorex, Dionysos Mereni, Ialoveni Vin şi Chirsova. În 2006, embargoul rus a redus exporturile producţiei vinicole de 5,5 ori, în comparaţie cu anul precedent. Noul embargo, introdus la 10 septembrie 2013, a provocat deja o scădere cu circa 35% a exporturilor de băuturi alcoolice.