„Referendumul, pe care Tiraspolul l-a folosit drept argument în cadrul negocierilor privind reglementarea conflictului transnistrean în formatul „5 + 2”, începe să-și piardă din greutate. Evgheni Șevciuk, după ce a dispus implementarea imediată a rezultatelor scrutinului, a redus din valoarea acestuia aproape la zero. Asta pentru că toată lumea înțelege că Transnistria nu poate să se unească cu Rusia, cel puțin în viitorul apropiat. Pentru aceasta este necesar de a face breșă, care sub formă de restricții de intrare, de import și de zbor se aplică de Ucraina cu acordul Moldovei. Între Rusia și Transnistria nu există o frontieră comună. Moscova nu poate recunoaște independența Transnistriei, așa cum solicită locuitorii regiunii: ea are destule probleme cu Crimeea, dar și cu Donbasul beligerant”, se spune în articol.

Din aceste motive, decretele liderului transnistrean au fost neoportune pentru Moscova, și oportune pentru Chișinău și București. Cele din urmă vorbesc despre urzelile Moscovei, care vrea să „anexeze încă un teritoriu”. Moscova, la rândul său, niciodată nu a declarat că recunoaște legitimitatea referendumului transnistrean. Ministerul rus de Externe a notat doar că decretele sunt o reacție la blocada care afectează economia și oamenii din regiune.

„Deci, putem presupune că Evgheni Șevciuk, după decizia sa să candideze pentru a doua oară la funcția de așa zisul președinte, a folosit referendumul pentru a reaminti Moscovei și electoratului său despre devotamentul său față de Rusia. În ceea ce ține de electorat, în acest moment, oamenii din regiune nu-l susțin masiv pe liderul lor și cer schimbări”, notează Nezavisimaia Gazeta.

Înțelegând că a întrecut măsura, liderul regiunii transnistrene a declarat că a semnat decretul privind unirea Transnistriei cu Rusia, după nedorința Consiliului Suprem să uniformizeze legislația regiunii cu cea din Rusia.

Între timp Chișinăul reacționează la ceea ce se întâmplă pe malul stâng în felul următor: este timpul să întrerupem negocierile și să declarăm Transnistria teritoriu ocupat.

„Inițiativele pre-electorale ale liderului de la Tiraspol nu doar au tulburat Chișinăul, dar și au redus la zero posibilitatea părților de a găsi un compromis, de exemplu, posibilitatea federalizării Republicii Moldova, subiectul federației ar putea fi Transnistria. Încă în 2003, Kremlinul a propus cunoscutul „plan Kozak” amintit actualmente și în UE drept o perspectivă reală a reunificării statului moldovenesc”, conchide autoarea articolului.