Centrul Național Anticorupție a propus Parlamentului pentru dezbateri proiectul Legii privind recuperarea bunurilor infracționale și de modificare a legislației conexe. Propunerile legislative au fost discutate în cadrul audierilor parlamentare organizate la iniţiativa președintelui Parlamentului Andrian Candu.
În cadrul audierilor au fost examinate progresele și restanțele în implementarea cadrului legislativ care reglementează domeniul justiției.
Potrivit unui comunicat emis presei, inițiativa privind recuperarea bunurilor infracționale, elaborată de grupul de lucru format din experți ai societății civile și reprezentanți ai Centrului Național Anticorupție, are la bază concluziile și recomandările expertului Institutului pentru Guvernanță din Basel, Elveția, Pedro Gomez Pereira.
Aceasta a realizat un Studiu analitic cu privire la mecanismele de recuperare și confiscare a activelor în Republica Moldova.
Speakerul Andrian Candu a menționat că Parlamentul va colabora cu Guvernul și cu alte instituții pentru ca să fie adoptat cadrul legislativ în vederea recuperării bunurilor infracționale, până la sfârșitul anului curent.
“Este un subiect de actualitate în Republica Moldova, mai ales în contextul fraudei bancare și a discuțiilor din societate referitoare la faptul dacă va avea sau nu de suferit cetățeanul. Propunerea legislativă este o contribuție importantă în eforturile pe care le depun instituțiile statului pentru a recupera cât mai repede și cât mai mult din activele fraudate. O revizuire a legislației, dar și analiza efectuată de experți ne-a dus la concluzia că noi nu avem cadrul legislativ necesar pentru a recupera eficient bunurile fraudate”, a declarat Andrian Candu.
La rândul său, Vicedirectorul Centrului Național Anticorupție, Cristina Țărnă a menționat că autoritățile trebuie cât mai urgent să creeze Serviciul de recuperare a bunurilor.
„Republica Moldova nu-și mai poate permite luxul să aștepte sau să întârzie cu implementarea acestui serviciu, pentru că, în Republica Moldova, de multe ori, chiar dacă faci pușcărie, nu plătești pentru infracțiune”, a menționat Cristina Țărnă.
Reprezentanții societății civile au venit cu o serie de propuneri de îmbunătățire a acestui mecanism, dar s-au referit și la mai multe aspecte ce vizează executarea legilor deja adoptate privind harta judecătorească, competența procuraturilor în dosarele de mică și mare corupție.
Vezi și aceste știri

Ministerul rus al Sănătății a decis să prelungească termenul de valabilitate al vaccinului Sputnik V

EDITORIAL | Cum un ministru n-a găsit cuvintele potrivite pentru a vorbi despre o plângere de hărțuirea sexuală
