„Primul pilon este clanul, grupul de consilierii apropiați de Plahotniuc, dintre care mulți au relații strânse de rudenie cu omul de afaceri și dețin funcții cheie în politică și mediul de afaceri (de obicei asigurând patronajul). Printre membrii clanului care-și datorează pozițiile lor lui Plahotniuc se numără președintele Parlamentului, Andrian Candu, și prim-ministru, Pavel Filip. Clanul Plahotniuc este format din două cercuri: cel interior şi cel exterior. Primul cerc este constituit dintr-un grup restrâns de persoane de încredere şi membri ai familiei (în această categorie intră Andrian Candu şi premierul Pavel Filip). Celălalt cerc, mult mai larg, este format din oameni care cooperează cu Plahotniuc pentru profit și securitatea propriilor interese. Cu toate acestea, Plahotniuc nu are încredere deplină în acest grup, iar componenţa lui ar putea să se schimbe”, afirmă autorii studiului.

„Al doilea pilon este cel de afaceri și putere financiară. Se estimează că Plahotniuc ar deține active în valoare de 2 - 2,5 miliarde dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din PIB-ul ţării. Capacităţile sale financiare sunt consolidate suplimentar prin controlul său real a numeroase companii de stat, iar după ce Filat a fost eliminat prin condamnare, Plahotniuc a pus mâna pe fluxurile financiare ale ţării. Decalajul dintre potenţialul financiar al lui Plahotniuc şi toţi ceilalţi importanţi actori politici şi de afaceri majori este atât de mare încât, chiar acţionând împreună, aceștia nu ar putea să se egaleze cu el”, sunt de părere experții.

„Controlul sistemului judiciar este al treilea pilon al sistemului. Se presupune că Procurorul General, care a deținut funcția până la 26 februarie 2016, a fost controlat de Plahotniuc, și predecesorul său, Valeriu Zubco, a fost, probabil, membru din clanul său. Nu există nicio îndoială că noua persoană care va obține această funcție va fi, de asemenea, influențat de omul de afaceri. Controlul sistemului judecătoresc din Moldova este un element cheie al sistemului de guvernare a clanului Plahotniuc, deoarece permite utilizarea principiului „morcov și bâtă” pentru a-i subordona pe politicieni și oameni de afaceri”, consideră autorii.

„Al patrulea pilon este controlul a celei mai mari părți din presa moldovenească. Plahotniuc deține în prezent patru din cele cinci posturi de televiziune cu acoperire națională, trei posturi de radio, precum și o serie de ziare și portaluri de știri. Mai mult decât atât, deciziile luate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova dau, de asemenea, un motiv de suspiciune că acest organ ar fi, de asemenea, sub influența lui Plahotniuc. Totodată, oligarhul a monopolizat practic întreg sector de publicitate”, se spune în studiu.

„Sistemul guvernamental subordonat unei singure persoane este foarte dificil să fie schimbat. În prezent, nu există cercuri politice și de afaceri în Republica Moldova, care ar putea să țină piept clanului Plahotniuc. Chiar dacă scena politică s-a schimbat radical și, iar grupările pro-ruse (Partidul Socialiștilor condus de Igor Dodon și Partidul Nostru condus de Renato Usatîi) vor reuși să obțină o majoritate parlamentară, acest lucru nu înseamnă neapărat că Plahotniuc va fi înlăturat de la putere. Există suspiciuni întemeiate că aceste grupări (în special Partidul Socialiștilor) sunt influențați de Plahotniuc. Mai mult, avantajul financiar extrem de mare al clanului său, combinat cu controlul justiției și poziția dominantă a mass-media, oferă oportunități vaste de a influența conturul scenei politice și a crea noi partide politice pentru a discredita pe cele existente și pe liderii acestora”, conchid autorii studiului.