Snegur Mircea- primul președinte al Republicii Moldova după independență.

Primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, neafiliat politic, a ocupat funcţia în perioada 1991 - 1996. Snegur a susţinut proclamarea independenţei la 27 august 1991 şi s-a opus referendumului unional privind păstrarea URSS.

Pe durata mandatului său, au început reformele, inclusiv privatizarea proprietăţii de stat. Preşedinţia lui Snegur a fost marcată şi de conflictul armat cu Transnistria, adoptarea Constituţiei şi acordarea statutului de autonomie Găgăuziei.

La 3 septembrie 1991, este creată Armata Națională a Republicii Moldova. În decembrie 1991, președintele Mircea Snegur semnează actul prin care Republica Moldova devine stat membru al Comunității Statelor Independente.

La 2 martie 1992 Republica Moldova devine membră cu drepturi depline al Organizației Națiunilor Unite.

La data de 26 iunie 1995 Republica Moldova este admisă ca membră cu drepturi depline în Consiliul Europei.

La 15 ianuarie 1997, Mircea Snegur cedează oficial puterea noului președinte ales al Republicii Moldova, Petru Lucinschi.

De la 1 decembrie 1996 până la 4 aprilie 2001 Petru Lucinschi, care reprezenta Partidul Agrar din Moldova, deţine funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.

Petru Lucinschi a continuat reformele începute de predecesorul său Mircea Snegur.

A continuat procesul de privatizare a proprietăților de stat. În domeniul politicii externe, a început procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și de distanțare față de țările din CSI.

În 5 iulie 2000, constituția Republicii Moldova a fost modificată în așa fel, încât președintele Republicii este ales de Parlament prin vot secret și nu prin votul direct al populației, așa cum se practicase până atunci. Parlamentul de la Chișinău a decis astfel transformarea Republicii Moldova în Republică Parlamentară, în care șeful statului este ales de Legislativ, iar Guvernul beneficiază de prerogative extinse.

La alegerile parlamentare din 25 februarie 2001, Partidul Comuniștilor a ieșit învingător. Președintele Moldovei, Lucinschi, nu și-a depus candidatura pentru alegerea președintelui de către Parlament. El a afirmat că nu este de acord cu alegerea președintelui în Parlament și consideră regimul parlamentar ca fiind neadecvat pentru actuala situație din Republica Moldova.

La data de 4 aprilie 2001 a fost ales președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, președintele Partidului Comuniștilor.

Vladimir Voronin a fost singurul care a deţinut două mandate consecutive. Deşi a venit la putere cu lozinca aderării la Uniunea Rusia-Belarus, în mai puţin de doi ani a anunţat cursul de integrare europeană. Politica lui Voronin a dus, în unele perioade, la răcirea relaţiilor cu România, iar uneori şi cu Rusia.

După încercările eşuate de alegere a preşedintelui, în septembrie 2009, interimatul funcţiei de şef al statului a fost preluat de către liberalul Mihai Ghimpu. El s-a remarcat prin refuzul de a participa la Parada de 9 mai, organizată la Moscova, dar şi prin decretarea zilei de 28 iunie drept Zi a ocupaţiei sovietice.

Prima inițiativă a lui Mihai Ghimpu în calitate de președinte al Parlamentului a fost propunerea de modificare a organigramei legislativului. Ghimpu este unul dintre puținii oameni politici moldoveni care și-au asumat public identitatea românească și a recunoscut că este unionist.

De asemenea, Mihai Ghimpu, este candidat și în cadrul acestor alegeri prezidențiale, sloganul electoral al acestuia este „Uniți pentru Unire”.

În perioada 28 decembrie - 30 decembrie 2010, Vlad Filat a îndeplinit funcția de președinte interimar al Republicii Moldova. Iar pe 31 decembrie 2010 prin decretul lui Marian Lupu a fost renumit în funcția de prim-ministru.

Pe 30 decembrie 2010, Partidul Democrat din nou a dat prioritate Alianței formând așa numita AIE-2 cu PL și PLDM. Astfel Lupu a dat de înțeles că susține reformele începute de prima alianță și că pledează pentru integrarea europenă a Republicii Moldova. În seara zilei de 30 decembrie Marian Lupu a fost ales de AIE în funcția de președinte al Parlamentului și președinte interimar a Republicii Moldova cu același număr de voturi - 57 din 101.

Marian Lupu a candidat și anul acesta la funcția de președinte, însă și-a anunțat retragerea din cursa electorală în favoare candidatului proeuropean cu cele mai multe șanse.

După criza politică din 2012, președinte al Republicii Moldova este ales Nicolaie Timofti, neafiliat politic, acesta își exercită funcția până în prezent.

La 22 mai 2012, Nicolae Timofti a promulgat Legea cu privire la modificarea și completarea Legii 100 privind actele de stare civilă, ca urmare a acestei legi, cetățenii Republicii Moldova pot să-și indice în actul de identitate naționalitatea română dacă se auto-identifică români.

Pe parcursul mandatului său, Nicolae Timofti a fost criticat pentru faptul că de multe ori poziția sa oficială a fost prezentată de purtătorului său de cuvânt, Vlad Țurcanu, în locul său.

El a mai fost criticat și pentru înmânarea unui număr mare de distincții de stat, printre beneficiarii acestora numărându-se mulți funcționari și demnitari de stat, persoane controversate, sau ale căror merite nu ar fi justificate.

Cine va fi următorul președinte al Republicii Moldova vom afla după încheierea turul doi al scrutinului prezidernțial, care se va desfășura cel mai probabil peste două săptămâni.