Felicia Nedzelschi
Duminica trecută, 49,8% dintre moldovenii din țară și de peste hotare au ieșit să-și aleagă președintele prin vot direct. Chiar din primele ore ale dimineții, populația în etate a ieșit masiv la vot, fiind cea mai activă. La ora 21:00, când s-au închis secțiile de vot, s-a dovedit că tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani au constituit 10% din votanți. Agora a cerut părerea a doi psihologi, Irina Novac și Dorina Vasilache, cu privire la inițiativa scăzută a tinerilor de a participa la scrutin.
În ziua scrutinului, Comisia Electorală Centrală a afișat un panoul pe care cetățenii puteau urmări, în timp real, evoluția voturilor. Participarea slabă la vot a tinerilor a generat reacții în rândul internauților în timpul zilei, dar și după afișarea rezultatelor preliminare. Mai multe persoane publice au comentat prezența generației tinerele la vot.
CE ARATĂ DATELE BIROULUI DE STATISTICĂ
Datele oferite de Biroul Național de Statistică arată că până la 1 ianuarie 2016 țara noastră număra 435.548 de tineri de la 18 la 25 de ani. Conform rezultatelor CEC, la vot s-au prezentat 143.165 de tineri, adică 32.87% din numărul total de tineri de 18-25 pe care-i are țara. Potrivit Radio Europa Liberă, la alegerile parlamentare din 2014, CEC a numărat voturile în categoria tinerilor de la 18 la 21 de ani, care s-au prezentat în proporție de 4,3%, și în alta, pe cei cu vârsta cuprinsă între 21 și 35 de ani, care au votat în proporție de 24%.
Rata mică de participare din acest an a fost comentată și de fostul președinte al României, Traian Băsescu, care a spus că numărul mare de candidați debusolează tinerii.
PĂREREA PSIHOLOGILOR
„Pentru o mare parte dintre tinerii care sunt incluși în acest segment, viața politică nu reprezintă un subiect de interes”, consideră psihologul și lectorul universitar Dorina Vasilache. „Există și un specific al vârstei, ei nefiind direct afectați de criza politică din țară, deoarece majoritatea se află la întreținerea financiară a părinților. Unii, chiar fac parte din generația ai căror părinți sunt plecați la muncă peste hotare și fiindu-le satisfăcute într-o măsură semnificativă dorințele, au alte preocupări, cum ar fi exploararea localurilor noi de prin orașe, rețelele de socializare sau simplu dezinteres pentru viitorul țării, cu care nu se identifică”, adaugă specialista.
Dorina Vasilache afirmă că, în mare parte, cultura politică a acestui grup de vârstă se formează din discuțiile adulților din familie. „Acolo li se conturează o anumită apartenență politică. Ținând cont de faptul că majoritatea cetățenilor s-au dezamăgit acut de tot ce înseamnă politică în R. Moldova, tinerilor nu le-a fost cultivată această tradiție de a-și exercita dreptul la vot, să li se explice care este valoarea alegerii și care ar putea fi prețul neprezentării la vot”, mai spune Vasilache.
„EI ALEG CÂND SĂ FIE MARI ȘI CÂND - MICI”
Potrivit psihologului-consilier, Irina Novac, tinerii între 18-25 ani nu se percep adulţi, cu angajamente sociale. „Ei consideră că încă nu sunt vizaţi în probleme de alegere la aşa nivel. Şi de multe ori chiar nu au o viziune privind o alegere politică. Situaţia se schimbă la tinerii deja angajaţi la un job, sau care fac deja alegeri cu privire la viaţă personală, care sunt implicaţi în relaţii cu tot felul de autorităţi şi care nu au o problemă cu exprimarea opiniilor personale. Tinerii între 18-22 ani, sunt adolescenţi care oscilează încă între a fi adult şi a fi încă dependent de un adult. Învaţă abia să-şi asume responsabilităţi şi angajamente, iată de ce ei aleg în ce situaţii să fie adulţi şi în care să fie „mici” eschivîndu-se de la responsabilitate”, spune Irina Novac.
Amintim că în acest an, spre deosebire de precedentul, studenții nu au putut vota la locul de studii, asta figurând drept una dintre cauzele prezenței slabe la vot printre tineri. Ulterior, candidatul PAS, Maia Sandu, a cerut CEC-ului să revizuie această prevedere pentru turul doi.
