În Acordul cu FMI Guvernul Filip și-a asumat un șir de reforme structurale, pentru a asigura sustenabilitatea bugetului.

Acordul prevede „perfecționarea regulilor bugetar-fiscale, astfel încât să oferim spațiu pentru atingerea obiectivelor sociale și de dezvoltare, asigurând totodată sustenabilitatea bugetar-fiscală. […]Vom începe pregătirile necesare și vom publica o notă privind riscurile bugetar-fiscale care va fi anexată la setul de documentație bugetară anuală (începând cu bugetul pentru anul 2018), care va servi drept instrument ce va facilita o mai mare transparență a politicilor bugetar-fiscale și a riscurilor asociate.”

Un alt punct menționează despre ajustarea tarifelor la serviciile utilităților publice. Guvernul de obligă să realizeze „un șir mai larg de măsuri va atenua riscul de transfer al pierderilor din sectorul privat la bilanțul sectorului public (de asemenea, țintă indicativă).”

O astfel de măsură este necesară pentru a diminua devierile financiare de miliarde de lei, care s-au acumulat ca urmare a ajustării insuficiente tarifelor. De remarcat că un raport al comunității Energetice constată că Andrian Candu și Pavel Filip, au exercitat presiuni politice asupra ANRE-ului, pentru a nu admite majorarea tarifelor sau o majorare nesemnificativă, mai ales în perioada preelectorală, ceea ce a dus la acumularea unor datorii de miliarde de lei față de furnizori de servicii.

În acord mai este inclusă și reformarea sistemul de asigurare socială, fiind admisă măsura de majorare a vârstei de pensionare. „Intenționăm să implementăm reforme în sistemul de pensii actual pentru a asigura atât durabilitatea acestuia, cât și un tratament mai echitabil al diferitor categorii de beneficiari. Pentru a îmbunătăți gradul de acoperire și de conformare, ne propunem să fortificăm legătura dintre contribuții și prestațiile de pensii, în special prin eforturile menite să reducă plățile neoficiale. Viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii ar putea fi asigurată și prin majorarea vârstei legale de pensionare, precum și o indexare mai sistematică a pensiilor, care să ia locul majorărilor adhoc. La moment, efectuăm o analiză amplă a sistemului actual de pensii finanțat prin repartizare”.

De remarcat că nici un guvern de până acum nu și-a asumat reformarea sistemului de pensii din țară, fiindcă o astfel de reformă este extrem de nepopulară în rândurile alegătorilor și ar putea afecta semnificativ scorul la alegeri.

Amintim că în luna august a anului curent Prim-ministrul Pavel Filip a aprobat un concept de reformă a sistemului actual de pensii, care ar pune accent pe echitatea socială. După consultări cu experți din domeniu s-a stabilit că nu este echitabil ca pensia unor categorii să constituie 75% din salariul mediu, pe când la marea majoritate a pensionarilor această rată de înlocuire este de trei ori mai mică, de doar 26% raportat la salariul.