VIDEO. „Ne-au încărcat în vagoane pentru vite”. Mărturiile unei bătrâne deportate în Siberia, care s-a reîntors în Moldova

VIDEO. „Ne-au încărcat în vagoane pentru vite”. Mărturiile unei bătrâne deportate în Siberia, care s-a reîntors în Moldova
Colaj: Agora.md

O dură şi tragică încercare a populaţiei din Basarabia a constituit-o deportările masive în Siberia din 1941. După ani de îngropare a amintirilor, acest subiect devine din ce în ce mai cunoscut publicului. Puțin sunt cei, care au supraviețuit acestui infern și pot să contureze o imagine clară a istoriei.   Primul val de deportări a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Una dintre victimile acelei nopți a fost și Nina Paicu din satul Dușmani, raionul Glodeni.    

„O femeie mi-a spus că o să vină să ne ridice în seara asta. Ea era consomolistă și mi-a spus că au venit zece mașini în pădure, era o pădurice la marginea satului. Atunci ea mi-a spus: „Au venit zece mașini, care așteptau să se facă întuneric, ca să vină să ridice lumea din sat”, a povestit Nina Paicu, victimă a deportărilor. 

Bătrâna a recunoscut că, în acea teribilă noapte, a fost separată de soț și părinți. A fost deportată la vârsta de 18 ani, împreună cu fiica ei de doar câteva luni și dusă alături de mai mulți săteni în Iurgamiș din Siberia. 

„Intră un soldat în casă, trage un scaun lângă sobă și îmi spune să mă așez. Apoi m-a anunțat că sunt arestată, iar eu nu am făcut nimic, de ce să mă aresteze? Apoi m-au urcat în mașină și mi-au dat și fata. În fiecare colț al mașinii era câte un soldat, iar unul dintre ei le-a spus comandanților „unde duceți un copil cu alt copil în brațe””, a mărturisit Nina Paicu, victimă a deportărilor.

„Am ajuns la gară și au tras mașinile la intrarea în vagoane. Erau niște vagoane cu care se transporta vitele înainte. Și toate mașinile care veneau, descărcau oameni în ele, erau niște vagoane cu paturi din lemn cu mai multe etaje”, a mai adăugat femeia.

Bătrâna povestește că drumul până în Siberia a fost lung și anevoios, iar oamenii se resemnaseră cu gândul că nu-și vor mai revedea niciodată familiile. „Când am ajuns noi acolo în Rusia, după o săptămână am primit o scrisoare de la soțul meu. El m-a anunțat că a primit scrisoarea mea, iar eu m-am întrebat cum a primit-o că eu am scris-o în tren și am aruncat-o pe fereastră afară. Se vede că a găsit-o un suflet bun și a dus-o la Poștă. După ce am ajuns la Iurgamish, acolo au venit mașinile, ne-au încărcat și dus prin „colhuzuri” și ne-au împărțit prin saturi”, a mărturisit  Nina Paicu, victimă a deportărilor.

Femeia povestește cu durere că a trecut prin mari greutăți, însă cel mai dureros a fost faptul că nu a avut cu ce să-și hrănească și îmbrace fetița. „Când am ajuns acolo fetița mea era doar într-o cămasă și era frig. I-am zis unei cumnate, care mi-a făcut din două fețe perne încă două cămăși pentru fetiță. Dar și eu eram dezbrăcată, eram într-o rochie ruptă toată. Și acolo era o foamete, ferească Dumnezeu”, a povestit printre lacrimi bătrâna. 

După doi ani, Stalin a dat un ordin prin care trebuia să unească familiile care erau despărțite. „Am aflat că Stalin a dat ordin să unească familiile. Că în 40 nu au mai unit femeile, au dus bărbații într-o parte și i-au omorât și femeile cu copii mai mari în alta, ne gândeam că așa o să rămânem și noi”, au adăugat bătrânii. 

Bărbatul suferă de o boală și nu prea poate vorbi, dar un lucru a putut să-l zică cu desăvârșire. „Să nu fi fost frumoasă nu o mai luam de nevastă”, a spus zâmbind, Tudor Paicu.

Nina Paicu ne povestește că după revenirea bărbatului, lucrurile au devenit mai ușoare. Au început ambii să lucreze, au construit o casă și au mai născut doi copii în Siberia. În anul 1956, după moartea lui Stalin, a apărut și ordinul de eliberare. Toți moldovenii, care au mai rămas în viață, se puteau întoarce acasă. 

„După moartea lui Stalin, am fost deja liberi. Și ne-am luat copii și am venit acasă”, ne-au povestit bătrânii.

Când s-au întors acasă, bătrânii povestesc că nu au primit niciun bănuț din averea pe care au confiscat-o rușii. Nu aveau unde trăi și lucra. 

„Patru mii de lei ne-au dat atunci, două mii le-am dat copiilor, o mie ne-a rămas nouă și o mie am donat bisericii din sat, care se construia. Și îmi pare rău, că a rămas pământ, animale și bani când am plecat, dar nu ne-au mai dat nimic înapoi”, a adăugat Nina Paicu, victima deportărilor. 

După 69 de ani trăiți împreună, Nina și Tudor Paicu se consideră persoane fericite, pentru că trăiesc în Moldova alături de nepoți și strănepoți.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Teatru Național „Mihai Eminescu” - locul întâlnirilor de suflet. Vezi ce spectacole se joacă în această săptămână

Teatru Național „Mihai Eminescu” - locul întâlnirilor de suflet. Vezi ce spectacole se joacă în această săptămână

În patru ani, gata în proporție de 75% sau cum derulează lucrările de reabilitare a drumului M3 Chișinău – Giurgiulești

În patru ani, gata în proporție de 75% sau cum derulează lucrările de reabilitare a drumului M3 Chișinău – Giurgiulești

Soroca: Doi copii, identificați fără supraveghere la marginea unei păduri. Cum prevenim astfel de situații de risc

Soroca: Doi copii, identificați fără supraveghere la marginea unei păduri. Cum prevenim astfel de situații de risc

Advertoriale
EU Tech Days în Cahul, în contextul celebrării Zilei Europei (VIDEO)

EU Tech Days în Cahul, în contextul celebrării Zilei Europei (VIDEO)

10% cashback la achitările în farmacii sau servicii comunale, cu cardul social Victoriabank

10% cashback la achitările în farmacii sau servicii comunale, cu cardul social Victoriabank

EXIMBANK lansează proiectul EU4Business - 5 milioane euro pentru dezvoltarea afacerilor locale

EXIMBANK lansează proiectul EU4Business - 5 milioane euro pentru dezvoltarea afacerilor locale

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: În căutarea jobului perfect (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: În căutarea jobului perfect (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Tatiana Miron, tânăra care a decis să revină din Spania pentru a dezvolta satele din Moldova (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Liderii lumii - sup lupă (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Dumitru și Emanuela Ciuprina, tinerii care au schimbat Bucureștiul pe satul Lunga din Florești (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Paștele - mâncare, tradiție, mister
Cele mai populare
  • 1
    Sfârșitul politic al lui Putin: experții ucraineni, despre un eventual atac al Rusiei asupra Moldovei
  • 2
    Președintele rus și-a găzduit aliații la Moscova. Doar Putin și Lukașenko s-au referit la Ucraina
  • 3
    Fetița care a decedat în parcul „Alunelul” a avut o traumă deschisă la craniu. Șeful de la sănătate din Chișinău oferă detalii despre intervenția medicilor
  • 4
    Presa internațională anunță când se va pronunța Comisia Europeană cu privire la aderarea Moldovei, Ucrainei și Georgiei la UE
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.