Șeful Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, a susținut un briefing de presă în care a ținut să explice în ce constă reforma instanțelor judecătorești, care se vor reduce la 15 unități în întreaga țară. Micu a recunoscut că legea are multe carențe, însă a stăruit asupra faptului că un plus al reformei va fi specializarea judecătorilor din instanțe pe cazuri civile și penale, lucru care nu a existat până acum.
„La reogranizare s-a ținut cont de mai multe criterii: care a fost încărcătura instanțelor pe ultimii trei ani. În urma demersurilor CSM, instanțele au raportat câte dosare s-au cercetat. Pentru ca judecătorul să examineze dosare cu prisosință, CSM a transferat judecători la Chișinău din raioane”, a explicat Micu.
Potrivit președintelui CSM, 27 de state de judecători au fost transferate din raioane din Chișinău pentru a optimiza lucrul munca magistraților de la Chișinău, iar încă 70 de persoane de personal judecătores au ajuns și ei în Capitală din raioane. Totuși, Victor Micu admite că odată cu implementarea legii, o parte din personalul tehnic și persoane care asistă judecătorii vor fi disponibilizate.
„Este bine că în legea în cauză instanțele judecătorești vor fi specializate, cum este acum Curtea Constituțională și Curtea Supremă de Justiție. Legea are carențe care vor avea și efect negativ, în opinia mea, dar nu cred că trebuie discutat acum ce e plus și ce e minus”, a mai ținut să menționeze Micu.
Șeful CSM a precizat că epartizarea judecătorilor la sediile noilor instanțe se va face de CSM. Totodată, edificiile judecătoriilor care vor fi lichidate, dar se află în stare bună, vor ajunge în proprietatea statului, iar statul va dispune ce se va întâmpla cu ele.
Amintim că în această primăvară, Legislativul a votat în două lecturi reorganizarea instanțelor judecătorești. Astfel, în toată țara vor exista doar 15 judecătorii, față de cele 42 care funcționează acum. Guvernul a aprobat un plan care prevede inclusiv construcția sau renovarea mai multor clădiri ale instanțelor din țară. Procesul urmează să coste statul 1,6 miliarde de lei.
