La elaborarea strategiei de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat şi respectiv a prognozelor privind datoria de stat pe termen mediu, a fost utilizată prognoza actualizată a indicatorilor macroeconomici, furnizată de Ministerul Economiei.

În vederea evitării expunerii majore a portofoliului datoriei de stat faţă de anumite tipuri de risc, Programul stabileşte parametri anuali de risc reieşind din structura istorică şi curentă a portofoliului datoriei de stat. În funcţie de evoluţia acestora, structura portofoliului datoriei de stat urmează a fi ajustată cu ajutorul instrumentelor relevante. Devieri minore de la limitele propuse sunt permise în cazul în care acestea nu cauzează riscuri financiare adiţionale.

Necesităţile de finanţare pe termen mediu ale Guvernului sunt bazate pe estimările soldului (deficitului) bugetului de stat pentru perioada 2017-2019. Soldul (deficitul) bugetului de stat este acoperit în cea mai mare parte prin 6 finanţarea netă din surse interne şi externe care constituie unul din principalii factori care contribuie la majorarea sau diminuarea soldului datoriei de stat. Astfel, pe termen mediu acoperirea soldului (deficitului) bugetului de stat va fi asigurată conform următoarei strategii:

Structura pe creditori a intrărilor de surse de finanţare externă prognozate relevă cei mai importanţi creditori pentru perioada 2017-2019, după cum urmează: Grupul Băncii Mondiale - 25,0%, Banca Europeană de Investiţii - 19,7%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - 19,6%, Comisia Europeană - 10,3%, Fondul Monetar Internaţional - 7,5%, Guvernul Poloniei - 6,7%, Guvernul României - 6,1%, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei - 4,5%, Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă - 0,7%.

Indicatorii riscului de piaţă aferenţi datoriei de stat de la sfârşitul anului 2019 indică faptul că portofoliul datoriei de stat va fi în continuare expus riscului valutar urmare a faptului că 67% din soldul datoriei de stat va fi denominat în valută străină. Acest fapt se datorează inclusiv şi constrângerilor impuse de piaţa financiară internă şi anume a cererii scăzute pentru valorile mobiliare de stat denominate în monedă naţională.

Totodată, datoria de stat cu rata dobânzii flotantă se va diminua cu 14,7 p.p. la finele anului 2019 comparativ cu situaţia din 30 iunie 2016, preponderent urmare a convertirii garanţiei de stat în VMS cu rata dobînzii fixă, care la finele anului 2019 vor constitui circa 18% din soldul datoriei de stat.

Datoria de stat internă va continua să fie expusă riscului ratei de dobândă datorită ponderii de 44,6% care comportă rată de dobândă flotantă şi 50,1% care urmează să fie refixată la rate noi de dobândă în decurs de un an. Această situaţie rezultă din faptul că circa 60% din finanţarea internă pe piaţa primară prognozată pentru anul 2019 vor constitui bonurile de trezorerie cu maturitatea de până la un an, ceea ce face ca rata de dobândă a acestor intrumente să se refixeze pe parcursul anului de mai multe ori, în dependenţă de evoluţia pieţii interne.

Vezi aici Programul integral al Guvernului.