„Aceste măsuri vor asigura un sistem de control și monitorizare riguroasă a sectorului, prevenirea și combaterea jocurilor de noroc neautorizate, diminuarea evaziunii fiscale și creșterea veniturilor la bugetul de stat”, a declarat deputatul Sergiu Sîrbu.

Noua lege prevede că jocurile de noroc nu vor putea fi desfășurate în:

- instituţiile administraţiei publice centrale şi locale; - instituţiile de invăţămînt de toate nivelele; instituţiile medicale; - instituţiile religioase şi de cult, culturale, financiare, sportive; - în clădiri rezidențiale, la stațiile de transport public, gări, treceri subterane, pe teritoriul pieţilor, în construcțiile provizorii (gheretă), precum şi în raza de 200 m pietonale de la instituţiile de invăţămînt de toate nivelele și medicale.

Totodată, pentru municipii vor fi admise săli cu cel puțin 20 de automate de joc cu cîştiguri băneşti, iar pentru localităţile în afara municipiilor - 10 automate de joc.

Cazinourile, la rândul lor, vor trebui să dispună în municipii de o sală de joc în care să fie minim șase mese de joc dintre care o ruletă, iar în afara municipiilor patru mese și o ruletă.

Documentul interzice importul și introducerea pe teritoriul țării a aparatelor de joc mai vechi de cinci ani.

Autorii nu vin însă cu o analiză a beneficiului financiar a acestor modificări, făcând referință doar la responsabilizarea socială.

Ministrul Finanțelor, Octavian Armaș, susține că actualmente domeniul nu este o sursă veritabilă de venituri la bugetul de stat. „Este un domeniu foarte mare de eschivare fiscală. Veniturile sunt doar de pe urma eliberării licenței”, a declarat acesta.

Statisticile arată că anual la bugetul de stat sunt vărsate circa 80 - 90 de milioane de lei din licențierea în domeniul jocurilor de noroc.

Proiectul propune astfel și majorarea vârstei persoanelor care pot fi admise ca jucători de la 18 la 21 de ani.

„Cel mai important este când vorbiți despre dauna socială pe care o aduc jocurile de noroc, iar pe de altă parte numărul minim de mese câte trebuie să fie și că se instituie un monopol de stat. Deci trebuie să fie o afacere puternică”, a subliniat în context liberal-democratul Vadim Pistrinciuc.

Reprezentanții Patronatelor și Asociației businessului de agrement susțin că proiectul ridică mai multe semne de întrebari, dar fără a oferi un răspuns.

„Cine va verifica respectarea legii? Din ce bani se va face achiziționarea aparatelor de joc, din buget? Cine va verifica dacă aceste aparate corespund normelor? Se lasă impresia că cineva deja cunoaște ce fel de aparate trebuiesc procurate. Dacă va intra în vigoare acest proiect, 61 de tipuri de licențe vor fi ilegale. Sunt prevăzute anumite compensații pentru cei care deja au achitat pentru licența de activitate? Ce se va întâmpla cu oamenii care lucrează în acest domeniu. În alte țări după modificările operate în domeniu s-a oferit ca termen de adaptare trei ani. Propunem ca acest document să intre în vigoare după cel puțin un an de la aprobare”, a declarat sursa.

De menționat că proiectul a fost aprobat fără avizul Guvernului și al Centrului Național Anticorupție.