Potrivit prognozelor Expert-Grup, în anul viitor ar putea exista o anumită revigorare a sectorului industrial, o dinamizare marginală a exporturilor, precum și o creștere modestă a activității investiționale pe fondul efectelor relaxării politicii monetare, dar și stabilizării politice.
Deși anul economic 2016 a fost mai favorabil comparativ cu 2015, acesta a confirmat principala problemă a economiei moldovenești - competitivitatea scăzută. După recesiunea din 2015 (-0,5%), Produsul Intern Brut înregistrează o recuperare marginală în 2016, cu o creștere estimată la circa 3%.
Aceasta a fost determinată de creșterea în agricultura și servicii. Sectorul agricol a înregistrat o creștere compensatorie după seceta din 2015, însă efectul bazei de comparație joase se va disipa în 2017, iar creșterea nu poate fi susținută pe fondul reducerii investițiilor. Sectorul serviciilor și-a revenit grație unei creșteri modeste a consumului final, care, la rândul său, a fost impulsionat de creșterea salariilor. Totuși, acest avans a avut loc pe fondul reducerii productivității muncii și a investițiilor în capital fix, fapt ce implică repercusiuni asupra competitivității.
Principala sursă care a amortizat șocurile economice în 2015 - exportul net - s-a disipat în 2016. Mai mult decât atât, aceasta a avut un efect negativ major asupra PIB-ului din cauza creșterii discrepanței dintre exporturi și importuri în 2016.
Pentru anul 2017 se menține un nivel sporit de incertitudine privind evoluțiile macroeconomice, deoarece sursele care au propulsat economia în 2016 nu sunt durabile. Totuși, admitem o anumită revigorare a sectorului industrial, care va duce la o dinamizare marginală a exporturilor, precum și o creștere modestă a activității investiționale pe fondul efectelor relaxării politicii monetare, dar și stabilizării politice (efectul post-electoral). Astfel, anticipăm o creștere a PIB-ului de circa 4-5%, cu ipoteza absenței altor șocuri climaterice, economice, politice sau de altă natură.
Principala provocare imediată ține de riscul inducerii în eroare a decidenților de politici economice a tendințelor economice, care la suprafață arată relativ bine, însă conțin multe subtilități îngrijorătoare.
În pofida creșterii economice, a consumului și a ocupării, o analiză mai atentă a datelor statistice relevă creșterea dezechilibrelor comerciale, reducerea ocupării formale, reducerea productivității muncii, reducerea investițiilor, creșterea consumului din surse informale, fapt ce subminează sustenabilitatea creșterii economice.
Prin urmare, factorii de decizie trebuie să trateze cu precauție indicatorii privind tendințele economice din țară. Aceasta ține nemijlocit de politicile bugetare, fiscale și monetare, care trebuie să fie mai curând stimulatorii, decât restrictive (în spiritul promovării politicilor contraciclice).
Astfel, în pofida creșterii economice pozitive anticipate pentru 2017, autoritățile nu trebuie să înăsprească povara fiscală, în același timp trebuie să relaxeze mai activ politica monetară (presiunile inflaționiste din partea cererii rămân slabe), și sa fie foarte prudenți în promovarea austerității bugetare (reducerile de cheltuieli bugetare nu trebuie să atingă sferele de sănătate și educație, care nu doar că reprezintă proporții substanțiale din PIB, dar și sunt responsabile de calitatea capitalului uman), consideră cei de la Expert-Grup.
