Felicia Nedzelschi
Proiectul liberalizării capitalului și a stimulării fiscale a devenit subiect al discuțiilor publice organizate de Parlament împreună cu societatea civilă. Dialogul a fost din start criticat de ONG-uri, care s-au declarat nemulțumite că subiectul a fost grăbit de parlamentari. Ba mai mult, societatea civilă e nemulțumită că, deși are multe obiecții față de document, el deja mâine va fi supus votului în Legislativ.
Discuția publică a început cu o cuvântare ținută de Andrian Candu, în care președintele Parlamentului a asigurat auditoriul că liberalizarea fiscală este voluntară.
Citește și: Liberalizarea capitalului: Statul va ierta moldovenii care au acumulat venituri semi-legal în schimbul unei taxe de 2%
„Aceasta este un drept și nu o obligație. S-a speculat deja pe unele surse că statul ar forța pe cineva să facă ceva. Nu este adevărat. S-a speculat că prin această lege se va declina răspunderea față de fraude, în special cea bancară. Liberalizarea nu va avea nici un efect pentru cazurile infracționale și bunuri provenite prin spălare de bani și activități criminale. Legea nu scutește pe nimeni pentru acțiunile săvârșite”, a declarat Candu.
Amnistie fiscală VS stimulare fiscală
Pe lângă subiectul liberalizării a fost discutată și stimularea fiscală. Potrivit șefului Inspectoratului Fiscal de Stat, Sergiu Pușcuță, există o diferență mare între amnistie și stimulare fiscală. Prima presupune anularea datoriilor, iar a doua înseamnă radierea penalităților, cu condiția achitării corpului de bază al datoriei. Sergiu Pușcuță a menționat c,ă la această oră, 95% din restanțieri au datorii de până la 10 mii lei, dar sunt împovărați de penalități, care costă statul eforturi și resurse mari pentru gestionare de la un an la altul. „Dacă am permite ca acești agenți economici să beneficieze de anularea datoriilor, le-am permite să se relanseze”, a precizat Sergiu Pușcuță.
Din nou, despre liberalizarea capitalului
Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, și-a susținut colegii din administrație. „Subiectul liberalizării capitalului este foarte contestat, oriunde s-ar petrece, dar a devenit o normalitate în alte țări. El poate fi un proces continuu, sau care se realizează cu o anumită periodicitate. Practica dovedește că aceste amnistii se petrec până la niște reforme mai profunde, foarte așteptate de populație. Se fac uneori pentru ridicarea bazei fiscale, când se pregătesc reforme fiscale mai dure și când se fac politic dure de ridicare a nivelului de integritate. În Italia, în 2015, a avut loc o legalizare de aproape 60 miliarde de dolari. Brazilia, în 2016, planifică legalizarea a 400 de miliarde de dolari. Scopul nu e doar de a stimula agenții economici, ci și a ridica baza fiscală”, susține Cebotari.
Citește și: Sturza, despre proiectul Legii liberalizării capitalului: E o banală amnistie totală fiscală. Shor și alții vor deveni curați ca lacrima
Părerile opozante
Deputatul comunist, Oleg Reidman, a spus că măsura propusă va fi de succes dacă va fi încredere între agenți economici și stat. „Trebuie să ne punem în pielea cetățeanului care se gândește să facă uz sau nu de această lege. Să se gândească dacă-l ajută să investească într-o afacere”, a spus Reidman.
Expertul Roman Chirca a menționat că „important e să fie o poziție clară: că cu cât mai mult cetățeanul va aștepta să legalizeze capitalul, cu atât mai mare va fi prețul”.
Directorul executiv Expert-Grup, Adrian Lupușor, spuenc că de cele mai multe ori efectele unei asemenea legi sunt negative. „Un studiu al FMI a făcut o cartografiere a celor mai importante amnistii fiscale și de capital. Amnistia cauzează efecte nedorite și stimulează neconformarea. Se creează o discriminare față de cei care se conformau până acum. Amnistia fiscală este în contradicție cu prevederile și spiritul luptei împotriva corupției. De această lege vor beneficia inclusiv cei care au acumulat averi în mod ilicit. Nu este clar în ce măsură această inițiativă legislativă corelează cu viitorul program cu FMI. Pentru mine nu este clar de ce această inițiativă este împinsă acum, în grabă”, a spus Lupușor.
Amintim că liberalizarea capitalului presupune:
- declararea capitalului care anterior nu era declarat
- trecerea capitalului de pe numele deținătorilor formali pe numele deținătorilor reali
- reflectarea valorii reale de piață a activelor în vederea optimizării structurii activelor și impozitării ulterioare.
Vezi și aceste știri
O nouă alertă la Comrat. Un necunoscut a avertizat că Liceul „Gavriil Gaidarji” ar fi minat (FOTO)
Exemplul de peste Prut al „Rural+Urban Hub”, un concept menit să îmbunătățească viața comunităților sătești. Cum poate fi implementat acesta în R. Moldova (INTERVIU)
