În perioada ianuarie 2011 - iulie 2015, potrivit autorităţilor de stat, 1086 de persoane originare din Republica au ajuns victime ale traficului. Dintre acestea, patru persoane au fost traficate în scop de prelevare de organe, 520 au fost exploatate sexual, în timp ce restul au fost impuşi să cerşească sau să muncească fără a fi plătiţi.

Astfel, dacă până în 2014, în Republica Moldova, aproximativ 70 la sută din totalul de victime ale traficului erau femei, în 2015-2016, fiecare a doua victimă a traficului de persoane, identificată de autorităţi, este un bărbat.

Potrivit aceleiaşi surse, ţările de origine ale victimelor traficului sunt statele cu cel mai mic Produs Intern Brut pe cap de locuitor. De obicei, victimele traficului din Republica Moldova sunt depistate în Federaţia Rusă, Emiratele Arabe Unite sau în ţările Europei de Vest.

De asemenea, conform sursei, în Republica Moldova, de obicei, copiii ajunşi să fie traficaţi sunt fetiţe.

„Unul dintre pericolele eminente ţine de criza regională a migraţiei, care face necesară o evaluare a riscului de trafic de persoane în Republica Moldova sau tranzitând statul nostru. Pentru a evita o astfel de situaţie, recomandăm autorităţilor statului să evalueze acest risc şi să ia măsurile de rigoare. La fel, constatăm că este deficitar numărul acordurilor de muncă între state. Chiar dacă există la nivel formal, acestea nu se implementează. Este bine cunoscut că un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova aleg să lucreze peste hotare. Nu le putem refuza acest drept, de aceea, am spus-o în repetate rânduri: e necesară substituirea politicilor restrictive din sfera migraţiei forţei de muncă cu acorduri de colaborare şi protejare a drepturilor persoanelor care aleg să emigreze în scop de muncă”, este convinsă Ana Revenco, preşedinta Centrului Internaţional „La Strada”.

Experţii din cadrul „La Strada” mai constată că în Republica Moldova majoritatea programelor de asistenţă a victimelor traficului nu sunt durabile, dat fiind că depind în mare proporţie de proiectele finanţate din străinătate. La fel, componenta de abilitare economică se regăseşte doar în documentele de stat, în timp ce, în realitate, victimele nu sunt asigurate cu locuri de muncă sau cu surse de venit, care să le satisfacă necesităţile.

În septembrie 2015, pe plan mondial, a fost adoptată Agenda de dezvoltare durabilă 2030. Documentul conţine un set ambiţios de obiective privind traficul de persoane. Astfel, în cel mult 15 ani, pe plan mondial, se vrea eliminarea tuturor formelor de trafic și violență împotriva copiilor şi femeilor.

În Republica Moldova, începând cu 2001, activează Linia fierbinte anti-trafic - 0 800 77777, proiect implementat de Centrul Internaţional „La Strada” Moldova. În cei 15 ani de activitate, consilierii au recepţionat aproape o sută de mii de apeluri, inclusiv solicitări de ajutor din partea persoanelor recunoscute ulterior drept victime ale traficului.