Felicia Nedzelschi
Acum un an, pe 20 ianuarie 2016, după o lungă perioadă de negocieri, a fost învestit un nou Guvern în frunte cu democratul și fostul ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Pavel Filip. Executivul în „culori albastre” a fost votat de deputați într-un timp record de 35 de minute, procedură care a fost urmată de proteste în fața Parlamentului și un jurământ la miez de noapte la Reședința de Stat a președintelui.
Executivul în frunte cu Pavel Filip este cel mai longeviv Guvern pe care l-a avut Moldova de la Guvernul Leancă, care s-a destrămat în decembrie 2014. Acesta a fost votat de către democrați, liberali, 14 tranfugi comuniști și 7 liberal-democrați, ulterior excluși din formațiunea PLDM.
Cifrele Guvernului Filip
În Guvernul condus de Filip - unul dintre „veteranii” Executivelor și ministru în patru cabinete consecutive - au fost aleși cinci miniștri liberali (Valeriu Munteanu, Iurie Chirinciuc, Corina Fusu, Anatol Șalaru și Gheorghe Brega) și 16 democrați. În timpul acestul an, un ministru liberal a fost „exclus din circuit”, Anatol Șalaru fiind demis prin decretul lui Igor Dodon.
În cabinetul de miniștri care a jurat la miez de noapte de pe 20 spre 21 ianuarie 2016 au fost 14 miniștri care au avut fotolii în Guvernul Streleț și șapte membri noi.
Timp de 12 luni, Guvernul Filip s-a convocat în ședință de 53 de ori, iar în timpul acestor ședințe au fost aprobate 1283 de hotărâri de guvern și avize.
În 2016, deputații au examinat 10 moțiuni asupra activității Guvernului, toate fiind respinse de Parlament.
Deciziile criticate ale Guvernului Filip
Guvernul Filip a aprobat modalitatea prin care vor fi rambursate 13,6 miliarde de lei restante după „furtul miliardului” și lichidarea celor trei bănci cu probleme. Moldovenii urmează să recupereze acești bani timp de un sfert de secol, câte 678 de milioane de lei anual.
Moratoriul asupra controalelor de stat: Prim-ministrul Pavel Filip a cerut instituirea unui moratoriu la controale de stat asupra agenților economici. Drept temei, acesta a invocat „abuzurile admise de organele de control, numărul excesiv al acestora și anumite suspiciuni care planează auspra integrității agenților publici împuterniciți cu atribuții de control”. Această decizie a fost considerată drept o „sabie cu două tăișuri”.
Guvernul și-a angajat răspunderea pentru șapte legi cu privire la sistemul bancar. Adoptarea acestor legi a fost o condiție pentru semnarea Acordului cu Fondul Monetar Internațional, însă a fost puternic criticată.
„Cum i s-a ridicat mîna acestui Guvern să voteze și să-și asume răspunderea pentru tocmai 7 legi și să pună recuperarea miliardului pe seama cetățenilor? Oare ei nu au luat lecții de la ce au pățit celelalte guvernări, oare Filip vrea pe urmă se se scuze prin faptul că a fost și el „un simplu prim ministru”?”, a fost reacția ex-premierului Ion Sturza. Pentru această decizie, PSRM i-a înaintat Guvernului o moțiune de cenzură.
Reforma sistemului de pensii: Legea prevede ca bărbații să se pensioneze la 65 de ani, iar femeile la 62 de ani. Majorarea se va efectua gradual timp de 10 ani. De asemenea, proiectul stabilește majorarea stagiului complet de pensionare de 33 ani la femei și 36 ani la bărbați.
Întârzierea publicării datelor Recensământului: Dacă până acum datele unui recensământ trebuiau publicate la 27 de luni de la colectarea lor, Executivul a trimis Parlamentului un proiect care lasă la discreția miniștrilor termenul limită al publicării. De asmenea, Executivul a făcut o serie de promisiuni potrivit cărora datele Recensământului urmau să fie publicate încă în 2016 - primisiuni care nu s-au îndeplinit.
Reușitele Guvernului Filip
Acordul cu FMI: În timpul mandatului lui Pavel Filip, misiunea FMI a venit în Moldova în februarie, în mai, în iulie, iar la mijlocul verii au anunțat că au ajuns la un acord la nivel de personal cu autoritățile noastre. Într-un final, pe 7 noiembrie 2016, Fondul Monetar Internațional, la ședința Consiliului de Directori, a aprobat, cu vot unanim, programul cu Moldova pentru o perioadă de 3 ani.
Aprobarea bugetului de stat pentru 2017 în 2016: Acest Guvern a aprobat, în timpul mandatului său, două bugete de stat: cel din 2016 și cel din 2017, ambele într-un an. Dacă aprobarea cu întârziere a bugetului pe 2016 îl calificăm drept un eșec al guvernării, aprobarea bugetului pe 2017 în 2016 este o „performanță” care nu s-a reușit din 2013.
Bugetul pentru 2017 presupune o creștere a veniturilor cu 11%, fundamentată pe o creștere economică de 3%, precum și o majorare a exporturilor de 10%. Proiectul mai prevede majorări salariale pentru funcționari publici, judecători și procurori.
Reformarea instanțelor judecatorești: Executivul în frunte cu Pavel Filip a adoptat reformarea sistemului de judecătorii, micșorându-se numărul acestora și a fost adoptată debirocratizarea Vămii, prin abrogarea a circa 170 de ordine.
Executivul a reușit să adopte, la începutul lunii februarie, pachetul legilor pentru reformarea Comisiei Naționale de Integritate și a sistemului de declarare a averilor, iar pe lângă asta au fost inițiate modificări ale Constituției, ce prevăd activitatea Avocatului Poporului, Curții Supreme de Justiție și a Procuraturii Generale.
Indemnzațiile pentru copii: În decembrie 2016, Guvernul a aprobat o nouă sumă pentru indemnizația unică la nașterea copilului. Aceasta va constitui 5.300 de lei. Suma a fost calculată în baza datelor Academiei de Științe, care relevă că setul minim de bunuri la nașterea copilului (pătuc, haine, suzete, articole de igienă) constituie anume 5.300. Astfel, indemnizația pentru primul copil se va majora cu 2.200 de lei, iar pentru următorii - cu 1.900 de lei.
