Guvernului Republicii Moldova, la ședința specială din 26 septembrie 2016, prin asumare de răspundere, a adoptat și proiectul de lege privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat acordate în cazul celor trei bănci, aceasta fiind o altă condiție necesară pentru semnarea Memorandumului cu FMI. Prin convertirea garanțiilor de stat în datorie publică, au fost emise obligațiuni în valoare de 13,6 miliarde lei, pentru o perioadă de 25 de ani cu rata efectivă a dobânzii de 5%.

Recenta convertire a garanțiilor în datorie de stat, a fost, din punct de vedere legal, un rezultat al îndeplinirii angajamentelor Guvernului asumate prin emiterea garanțiilor din 2014 și 2015, fiind de altfel un deznodământ inevitabil la situația creată. În caz contrar, țara putea intra în faliment cu repercusiunile macroeconomice și sociale de rigoare (ex: deprecierea leului, inflație, înghețarea și în continuare a finanțării externe, creșterea ratei de sărăcie etc.).

Cei de la Expert-Grup subliniază că modul în care a fost adoptată decizia de convertire a garanției în datorie publică lasă de dorit - decizia fiind adoptată fără ca Parlamentul, Guvernul, BNM și alte instituții relevante să organizeze în prealabil consultări și/sau dezbateri publice pe marginea alternativelor existente pentru soluționarea crizei bancare.

Aspectul care a atras o atenție sporită din partea experților, ține de rata efectivă a dobânzii de 5% care a fost aplicată asupra obligațiunilor emise pentru termenul de 25 de ani.

Conform estimărilor, aceasta va adăuga în jur de 11,2 miliarde lei la datoria totală. În vederea atenuării riscurilor fiscale sau a investițiilor economice și sociale ratate, este necesar de acordat prioritate anumitor tipuri de venituri bugetare non-fiscale la stingerea datoriei create. În acest sens, autoritățile, pe bună dreptate, deja au prevăzut în Legea nr. 235 două surse de venit speciale care vor fi destinate pentru deservirea și stingerea datoriei:

1. Profitul BNM transferat la bugetul de stat. Raportul juridic dintre BNM și Guvern impune băncii centrale să transfere o parte a profitului obținut ca urmare a activității sale în bugetul de stat. O parte din profit este reținut pentru consolidarea capitalului statutar al BNM. Momentul în care acesta atinge 10% din totalul obligațiunilor sale, profitul urmează a fi transferat către bugetul de stat. Actualmente deficitul în capitalul statutar al băncii centrale raportat la obligațiunile sale este de circa 2,1 miliarde lei.

2. Odată ce acest deficit va fi suplinit, profitului BNM va fi transferat la venitul bugetului de stat, și va fi utilizat pentru răscumpărarea înainte de termen a obligațiunilor cu cea mai mare scadență. În mod real, pentru următorii 25 de ani, doar din dobânda de 11,2 miliarde lei pe care Ministerul Finanțelor o va achita către BNM, conform situației actuale, aproximativ 9,1 miliarde lei se vor regăsi în profitul BNM transferat către bugetul de stat. Este important însă de menționat că prioritatea BNM trebuie să fie consolidarea independenței și capacității de a-și îndeplini obiectivele sale fundamentale, și nu generarea profitului pentru stingerea datoriei create.

3. Vânzarea activelor celor 3 bănci falimentate. Creanțele Ministerului Finanțelor față de „Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank” urmează a fi onorate în conformitate cu Legea privind instituțiile financiare9 . Dat fiind faptul că procesul de lichidare al unei bănci decurge de regulă foarte lent, Ministerul Finanțelor va continua să încaseze venituri adiționale din vânzarea activelor celor trei bănci în următorii ani, până se va finaliza procedura de lichidare. Conform declarațiilor unor oficiali, în cel mai bun caz, din lichidarea băncilor vor recupera în jur de 2 miliarde lei. Din datele publicate pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor, la data de 20 decembrie 2016, peste 835 milioane lei au fost rambursate din contul recuperărilor din cele 3 bănci. Prin urmare, încă aproximativ 1,17 miliarde lei pot fi identificați din această sursă.

Stipularea acestor surse de venit în Legea nr. 235 este una binevenită, încât ele pot asigura până la 40% din întreaga povară aferentă datoriei. În speranța că o altă porțiune a datoriei va fi acoperită de fondurile provenite din investigațiile companiei Kroll, indicatorul de acoperire a datoriei poate crește și mai mult.

Conform celui de-al treilea raport despre investigația respectivă, compania Kroll a identificat săvârșirea unor infracțiuni de delapidare în valoare de aproximativ 600 milioane de dolari SUA, iar urmărirea acestora până la destinația finală este în curs de desfășurare. Raportul afirmă că porțiuni considerabile din veniturile frauduloase au fost transferate părților din întreaga lume, majoritatea fiind transferate pe conturile bancare din Rusia (200 milioane de dolari SUA), Moldova (95 milioane de dolari SUA), Estonia (58 milioane de dolari SUA) și Cipru (41 milioane de dolari SUA). Următoare etapă a investigației va include inițierea acțiunilor legale pentru a obține informații din mai multe jurisdicții în sprijinul depistării fondurilor cu scopul de a întreprinde în prima jumătate a anului 2017 acțiunile de recuperare împotriva persoanelor fizice identificate și organizațiilor care au beneficiat de pe urma fraudei sau au facilitat aceasta.