Răspunsul la această problemă poate spune ceva despre teoria conform căreia găurile negre de la începutul Universului erau mai mari decât cercetătorii au fost capabili să explice. Fenomenul prin care o stea este consumată de o gaură neagră este explicat prin termenul de tidal disruption event (TDE).
Acesta descrie că forţa gravitaţională a găurii negre duce la dezintegrarea stelei (video mai jos).
Au fost descoperite multe astfel de evenimente cu ajutorul observaţiilor cu radiaţii X, dar nici pe departe un TDE care a durat mai bine de zece ani.
Evenimentul a depăşit limita Eddington, care este luminozitatea maximă a unei stele pe care o poate atinge înainte să devină instabilă şi să dispară complet. Această gaură neagră a fost denumită XJ1500+0154 şi se găseşte în centrul unei mici galaxii la 1,8 miliarde de ani lumină distanţă. A fost descoperită de trei surse, observatorul cu raze X Chandra şi satelitul Swift, ambele ale NASA şi XMM-Newton al ESA.
Aceştia urmăresc din anul 2005 „flama” extrem de luminoasă a fenomenului. Unul dintre membrii echipei, Stefanie Komossa, a menţionat că „acest eveniment arată că aceste găuri negre pot creşte la dimensiuni extraordinare”. Studiul nu a fost încă publicat într-o revistă de specialitate, deci trebuie abordat cu o anumită consideraţie.
Cercetătorii consideră că acest TDE îşi va reduce intensitatea în următorii ani, cauzând dispariţia din observaţii a găurii negre.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.