Aceștia au concluzionat că nu există o practica uniformă în acest domeniu,iar depersonalizarea hotărârilor judecătorești poate fi diferită de la un stat la altul.

„Noi am consultat practica a 4 tribunale internaționale: Curtea Penală Internațională, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Interamericană a Drepturilor Omului și Curtea Europeană de Justiție”, a spus directorul CRJM, Vlad Gribincea, în studioul Agora.

„La Curtea Europeană de Justiție hotărârile nu se anonimizează. Poți să cauți după nume, prenumele persoanei fizice. Este menționat în hotărârea Curții Europene de Justiție, decât dacă persoană justifică că în circumstanțee concrete ale cauzei se justifică nedivulgarea. Regula este că numele, prenumele - se publică, și dacă persoana afectată justifică - numele nu se publică”.

„La Curtea Europeană a Drepturilor Omului este exact aceeași regulă: te-ai adresat la Curtea Europeană - totul este public. Se publică numele, prenumele, locul de reședință, data nașterii. Toate sunt publice. Cu excepția situației când președintele unei secțiuni a Curții decide că este justificat să nu difuzeze această informație”, a adăugat Vlad Gribincea.

„Curtea Internațională Penală, unde se judecă cauze penale, atrocități - totul este public. Persoana acuzată și toate datele despre aceasta. Nu se anonimizează. Poți să anonimizezi numai datele martorilor care apar în proces”.

„Curtea Interamericană a Drepturilor Omului - acolo în genere nu există anonimizare”.

Avocatul a oferit și exemplele altor țări: Franța, Germania, Marea Britanie România și Statele Unite.

Cu o replică la afirmațiile avocatului a venit Sergiu Bozianu, șef adjunct Direcție din cadrul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal: „Fac trimitere la raportul Comisiei Europene din 2015, care a făcut o investigație pe circa 29 de state. Au fost prezentate rubricile unde sunt încărcate hotărârile și vreau să vă comunic că din totalul de aproximativ 29 de state, circa 5-6 state nu depersonalizează hotărârile judecătorești. Știți de ce? Pentru că ei nu le publică. În cazul celorlalte state este raportul Comisiei Europene pentru anul 2015. Foarte clar scrie - hotărârile se anonimizează peste tot”.

Potrivit experților CRJM, în sistemele în care depersonalizarea nu reprezintă regula, din hotarâri sunt excluse informații care pot afecta viața privată (de ex: numarul de identificare, data nașterii, etc.).

În toate sistemele analizate, hotarârile judecatorești sunt sistematizate în baze de date dupa materie. Din acest motiv, depersonalizarea nu afecteaza accesul specialiștilor și al publicului la hotarârile judecatorești.

Amintim că, recent, cetățenii nu s-au pomenit că nu mai puteau găsi pe site-ul instanțelor de judecată agenda ședințelor de judecată după nume/prenume, așa cum era posibil înainte. A urmat reacția presei de investigație și a societății civile, care afirmă că decizia nu este atceva decât îngrădirea accesului la informația de interes public.

După câteva zile, căutarea după numele/prenumele unei părți dintr-un dosar de judecată a fost restabilită.

Decizia inițială a Ministerului Justiției a fost recunoscută drept „o greșeală” de către viceministrul Justiției, Nicolae Eșanu.

Cu exepția hotărârilor Curții Supreme de Justiţie, în Republica Moldova hotărârile judecătorești sunt depersonalizate de mai mulți ani.