The Economist: Cum Moldova a scăpat de efectele unei crize bancare enorme

The Economist: Cum Moldova a scăpat de efectele unei crize bancare enorme

Republica Moldova a reușit să scape de o criză bancară enormă, după jaful unui miliard de dolari. Totul se datorează structurii stranii a economiei moldovenești, remitențelor, anului roditor, dar și reacției prompte a guvernului. Despre asta se spune în articolul „Cum Moldova a scăpat de efectele unei crize bancare enorme” care a ajuns și în ediția tipărită a revistei The Economist, citat de Agora.

Republica Moldova este o țară cu mai multe rezultate rușinoase la activ. Este cea mai săracă în Europa. Se numără printre țările cu cei mai puțini turiști, doar Tuvalu are mai puțini. La aceste realizări dubioase, această mică fostă republică sovietică s-a adăugat în 2014 încă una. Un raport făcut public a demonstrat că circa un miliard de dolari, echivalentul a o optime din PIB-ul țării, a fost furat din trei bănci. Dacă e să comparăm cu dimensiunea economiei sale, aceasta ar putea fi cea mai mare fraudă bancară din toate timpurile. Cu toate acestea, ceea ce s-a întâmplat în continuare a fost surprinzător.

După jaf, economiștii se temeau de cel mai rău, mai ales că în același timp doi dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Republicii Moldova, Ucraina și Rusia, s-au împotmolit în propriile crize financiare. Cu toate acestea, țara s-a isprăvit destul de bine. PIB-ul a scăzut cu doar 0,5% în 2015 (în timp ce PIB-ul Rusiei a căzut cu 4%, iar al Ucrainei cu 10%). Anul trecut, economia Republicii Moldova a crescut cu 2%, conform standardelor europene.

De o parte din laude trebuie să se bucure guvernul, care a asigurat prompt garanții la depozite. Statul de facto a emis titluri de datorie pentru a acoperi toate depozitele din băncile falimentate, din care motiv finanțele guvernamentale ale Republicii Moldova arătau mai fragile. Dar nici oamenii și nici companiile nu au pierdut bani în mod direct. Intervenția guvernului a sprijinit, astfel, consumul și investițiile.

Structura stranie a economiei moldovenești, de asemenea, a fost de ajutor. Ea este în mare parte agricolă: aproximativ o treime din muncitori sunt agricultori și cel mai des - mici proprietari. Putini împrumută sume mari de la bănci, așa că puțini au observat creșterea creditelor. Vremea bună a jucat și ea un rol: după anul secetos 2015, producția de cereale a crescut cu o treime anul trecut. Acordul de liber schimb cu UE în 2014 presupune accesul la o piață dezvoltată pentru mărfurile moldovenești, inclusiv vinul delicios.

Banii trimiși de migranții moldoveni în țară ar fi atenuat, de asemenea, lovitura. Moldova este de circa două ori mai dependentă de remitențe ca Filipine. Cu toate că fluxul banilor a încetinit, leul moldovenesc slab este menținut de banii trimiși de moldoveni din UE.

Probleme rămân. Chiar și cele mai prestigioase zone ale Chișinăului au drumuri proaste și iluminare slabă. Corupția este mare (deși FMI ajută guvernul să o combată), 15 la sută dintre moldoveni sunt săraci și datoriile mari ale statului înseamnă o politică fiscală mai strânsă. Dar, pentru o țară de unde vin, de obicei, știrile nu prea bune, o licărire de speranță devine una excepțională.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Temperaturi de până la 35 de grade Celsius. Cum va fi vremea săptămâna viitoare

Temperaturi de până la 35 de grade Celsius. Cum va fi vremea săptămâna viitoare

Israelul a acceptat un armistiţiu propus de Egipt în Fâşia Gaza

Israelul a acceptat un armistiţiu propus de Egipt în Fâşia Gaza

Daniela Cociu și Maria Olărașu, în top 10 la Mondialul din Canada

Daniela Cociu și Maria Olărașu, în top 10 la Mondialul din Canada

Advertoriale
Echipa maib - al treilea an în cursa „Foc la ghete pe biciclete”, pentru susținerea „Casa Angelus”

Echipa maib - al treilea an în cursa „Foc la ghete pe biciclete”, pentru susținerea „Casa Angelus”

Record absolut - la Art Granit ai trepte și pervaz de exterior în doar 3 zile!

Record absolut - la Art Granit ai trepte și pervaz de exterior în doar 3 zile!

Descoperă berea care se bea și se mănâncă! Litra Gelato NEIPA, surpriza de la Festivalul BeerMania

Descoperă berea care se bea și se mănâncă! Litra Gelato NEIPA, surpriza de la Festivalul BeerMania

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
    Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
  • Hike cu mine! Unde? La Seliște, să vezi un fag de 300 de ani și să afli cum un slovac a venit în Moldova și s-a apucat să ne dezvolte turismul (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Se împlinesc 14 ani de la încheierea războiului ruso-georgian. Republica Moldova condamnă agresiunea militară a Rusiei împotriva Georgiei
  • 2
    Ex-vicepremierul pentru reintegrare, Vladislav Kulminski face parte din echipa ONU la Centrul de Coordonare Comună de la Istanbul
  • 3
    Institutul pentru Studiul Războiului: Armata rusă depozitează mine și explozibili la Centrala Nucleară Zaporojie
  • 4
    Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.