Soros scrie că liderii SUA și UE fac o eroare gravă în percepția că președintele Rusiei este un potențial aliat în lupta împotriva ISIS. Evidențele îi contrazic. Scopul lui Putin este să încurajeze deintegrarea Uniunii Europene, iar cea mai bună modalitate de a o face este să inundeze Europa cu refugiați sirieni.

Avioanele rusești au aruncat bombe peste populația civilă în sudul Siriei, forțând oamenii să plece în Iordania sau Liban. La fel, Rusia a lansat un atac la scară largă împotriva civililor din nordul Siriei, urmat de un asalt pe teren al forțelor guvernamentale siriene în Aleppo, un oraș cu populație cu două milioane de oameni. Aceste atacuri au cauzat migrarea a 70.000 de civili în Turcia, iar ofensiva din oraș ar poate duce la o mărire a numărului de migranți.

[...]

Putin este un tactician dăruit, dar nu un gânditor strategic. Nu există temei pentru a gândi că intervenția sa în Siria a avut scopul de a agrava criza refugiaților din UE. [...] Dar odată ce Putin a văzut oportunitatea de a contribui la dezintegrarea UE, el nu a ratat-o.

[...]

E greu de înțeles de ce liderii SUA și UE îl cred pe Putin în loc să îl judece după comportamentul său. Unica explicație este că politicienii democratici caută să-și reasigure electoratul prin desenarea unei imagini mai favorabile decât realitatea. Problema e că Rusia lui Putin și UE se întrec într-o luptă contra cronometru: întrebarea este care dintre ele se va prăbuși prima.

Regimul lui Putin este în pragul falimentului în 2017, când o mare parte din datoria sa externă se va „coace”, iar incertitudinea politica poate erupe chiar mai devreme de atât. Popularitatea președintelui, care rămâne înaltă, rezidă pe o cerință socială compactă pentru Guvern de a livra stabilitatea financiară și de a ridica, încet dar sigur, standardele de trai. Sancțiunile Occidentului, duplate de un declin accentuat al prețului la petrol, vor forța dezintegrarea regimului.

Deficitul bugetar al Rusiei ajunge la 7% din PIB, iar Guvernul va trebui să îl micșoreze la 3% pentru a preveni ieșirea de sub control a inflației. Fondul securității sociale a Rusiei rămâne fără bani și trebuie comasat cu fondurile infrastructurale ale Guvernului pentru a fi revigorat. Acestea, dar și alte aspecte vor avea un impact negativ asupra condițiilor de trai și, implicit, a opiniilor electoratului înaintea alegerilor parlamentare din această toamnă.

Cel mai eficient mod prin care regimul lui Putin poate evita colapsul este determinarea colapsului UE în primul rând. O Uniune Europeană care se prăbușește cel mai probabil nu va putea menține sancțiunile impuse Rusiei pentru intervenția sa în Ucraina. De fapt, Putin va avea posibilitatea să tragă foloase economice considerabile din divizarea Europei și exploatarea conexiunilor cu interese comerciale și a partidelor anti-europene pe care le-a cultivat cu grijă.

La modul cum stau lucrurile, Uniunea Europeană stă să se dezintegreze. Chiar de la criza financiară din 2008 și problemele Greciei, UE a învățat cum să treacă dintr-o criză în alta. Dar astăzi se confruntă cu cinci sau șase crize în același timp, care s-ar putea dovedi prea mult. Așa cum prognoza Angela Merkel, criza migranților are potențialul de a distruge comunitatea europeană.

Atunci când un stat sau o asociație de state este în pericol de dispariție, este bine ca liderii acesteia să confrunte realitatea decât să o ignore. [...] ISIS este o amenințare atât pentru Rusia, cât și pentru UE, dar nu trebuie supraapreciată. Atacurile teroriste, chiar dacă sunt terifiante, nu se compară cu pericolul emanat de Moscova.

Grupările teroriste au recunoscut călcâiul lui Ahile al civilizației occidentale - frica de moarte - și au învățat să o exploateze. Prin resuscitarea latentă a islamofobiei în Vest și prin inducerea în conștiința publicului și a guvernelor tratarea cu suspiciune a musulmanilor, speră să convingă tinerii musulmani că nu există o alternativă a terorismului. Odată înțeleasă, există un simplu antidot al strategiei: refuzul de a te comporta așa cum dușmanii tăi vor să te comporți.

Amenințarea emanată de Rusia lui Putin va fi greu de contracarat. Nerecunoașterea acesteia va face sarcina mai dificilă decât este, scrie Geroge Soros în articolul pentru The Guardian.