FMI și autoritățile moldovenești au ajuns la un acord de personal care ulterior va debloca 21 mln de dolari

O echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) condusă de Ben Kelmanson s-a aflat în vizită de lucru la Chișinău în perioada 14-28 februarie 2017, pentru discuții cu autoritățile Republicii Moldova în contextul primei evaluări a programului economic susținut de FMI.

„Misiunea FMI și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de personal în contextul primei evaluări a programului de reforme economice susținut prin acordul pe trei ani, finanțat în baza Mecanismului extins de creditare (ECF) și Mecanismului de finanţare extinsă (EFF). Acordul la nivel de personal se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul directorilor executivi. Consiliul directorilor executivi va analiza raportul misiunii în luna aprilie, după ce autoritățile Republicii Moldova vor implementa un șir de acțiuni prealabile. În urma finalizării evaluării programului, Republica Moldova va putea accesa circa 21,2 milioane dolari SUA”, a declarat Ben Kelmanson la finele vizitei FMI.

Într-o concluzie la fineze vizitei, cei de la FMI spun că prognozează o creștere economică de 4,5 la sută în 2017.

„Politica monetară promovată se axează în continuare pe obiectivul menținerii stabilității prețurilor, în contextul unui regim flexibil al ratei de schimb. Pentru a atinge obiectivul propus, Banca Națională a Moldovei trebuie să perfecționeze în continuare cadrul de țintire a inflației prin consolidarea procedurilor operaţionale, dezvoltarea capacităţilor de prognozare şi îmbunătăţirea comunicării eferente politicilor promovate. În afară de aceasta, BNM trebuie să fie gata să înăsprească politica monetară, în cazul în care inflația va crește mai rapid decât se prognozează”, mai concluzionează experții Fondului Monetar Internațional.

Printre acțiunile care urmează a fi întreprinse se numără consolidarea veniturilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor și implementarea unei reforme eficiente a administrației publice. Resursele care vor deveni disponibile în urma acestor măsuri trebuie să fie folosite pentru finanţarea cheltuielilor capitale şi a cheltuielilor sociale bine ţintite. În afară de aceasta, măsurile de reformă bugetar-fiscală structurală trebuie să contribuie la consolidarea în continuare a cadrului bugetar-fiscal.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim