Ana Sîrbu
Zilele trecute, opinia publică a fost bulversată de cazul a doi adolescenți din Capitală care s-au sinucis. Subiectul a fost desigur reflectat și în presă. Unii jurnaliști care probabil au căutat să-și ridice ratingul pe seama acestui caz, au uitat de normele deontologice și impactul pe care îl au articolele postate în mediul on-line și la TV.
Unii autori de știri sau reportaje nu s-au limitat doar la date generale despre acest caz, ci au preferat să vină cu detalii suplimentare. Au scris despre posibilele cauze ale acestui suicid, persoanele implicate și chiar metoda la care au recurs cei doi adolescenți. În anumite articole lipsește părerea specialiștilor.
De asemenea, în știri s-a făcut referință la existența unui joc on-line, care ar promova ideea suicidului în rândul adolescenților.
Jurnaliștii NU trebuie să:
1. indice locul concret unde a avut loc tragedia (strada sau etajul)
2. numele persoanelor care au fost implicate în acest caz
3. metoda la care au recurs pentru a-și curma viața
4. imagini +18 care ar putea marca psihicul altor persoane
5. descrierea procesului
Am discutat cu un psihiatru, care ne-a explicat despre efectele negative ale știrilor de acest gen și ce detalii ar trebui să ofere un jurnalist în astfel de cazuri pentru a nu promova suicidul.
Potrivit specialiștilor, știrile de acest gen trebuiesc evitate de jurnaliști și chiar dacă sunt publicate, locul lor nu este pe prima pagină a ziarului/site-ului și nici la începutul unui buletin de știri.
De asemenea, specialiștii le recomandă jurnaliștilor, care scriu despre astfel de cazuri, să ofere soluții la finalul reportajului sau articolului, fie că este vorba de linia fierbinte sau datele unui psihiatru.
Cam atât pentru ediția de astăzi, nu uitați să aveți grijă de cei dragi și de știrile pe care le consumați.
