Copiii moldoveni sunt hrăniți excesiv cu pâine și crupe, dar li se dă jumătate de normă de lapte, carne și fructe

O serie de date oferită de Ministerul Sănătății arată că picii din creșe și grădinițe, dar și copiii din școli, sunt hrăniți cu de două ori mai multă pâine, crupe și paste făinoase decât are nevoie organismul copilului. Totodată, pe țară se înregistrează un deficit de lapte de 45% în creșe, iar în unele raioane copii mănâncă cu 75% mai puțină carne decât trebuie. Datele se conțin într-un raport al comisiei parlamentare care s-a ocupat de analiza alimentației în instituțiile de învățământ din R. Moldova.

După scandalul alimentelor alterate care a izbucnit la finele anului 2016, o comisie parlamentară formată din șapte deputați a audiat mai multe structuri responsabile de alimentația copiilor în creșe, grădinițe și școli. În raportul comisiei făcut public recent, se arată și constatările Ministerului Sănătății, care relevă cifre cel puțin alarmante.

În urma evaluării alimentației în instituțiile de învățământ general din republică s-a constatat depășirea normelor fizologice ale consumului de pâine, ulei de floarea soarelui, crupe, paste făinoase și zahăr.

Totodată, la creșe, în medie, copii din toată țara beau cu 45,3% mai puțin lapte. Cel mai mare dificit se atestă la Anenii Noi, unde copiii la creșe au un deficit de 62% de la norma stabilită a consumului de lapte. La grădinițe, acesta constituie, pe republică, 30%. La școală, situația pare a fi mai bună. Acolo copiii consumă 62,4% din norma fiziologică de consum de lapte, însă oricum nu ajung la o sută de procente.

Brânza de vaci de asemenea nu este îndeajuns de prezentă în meniul copiilor din creșe. În total pe țară, picii mănâncă cu 45% mai puțină brânză semigrasă decât e prevăzut în normă, iar în unele raioane deficitul ajunge și peste 50% (58% la Drochia, 54% la Anenii Noi și peste 51% - la Râșcani).

Aproape în toate instituțiile, de la creșă și până la școală, cantitatea de fructe și legume consumată de copii e de două ori mai mică. Astfel, la creșe se atestă un deficit de legume de 35%, iar de fructe - 67%. La unele grădinițe procentul de dificit ajunge la 50% în cazul legumelor și de 39% în cazul fructelor proaspete. La școală, situația e mai bună. Copiii consumă 80% din norma zilnică de fructe și 58% - din cea de legume.

Nu la toți copiii ajunge peștele și carnea. Spre exemplu, la clasele primare de la Edineț, Șoldănești, Strășeni, Glodeni și Ocnița, deficitul de carne oscilează de la 40 până la 75%.
La Chișinău, copiii au primit cu mult peste norma de crupe, pâine, produse de cofetărie, paste făinoase, dar nu le-a ajuns pește, carne, legume, cartofi, fructe proaspete și uscate și lactate lichide acide.

Amintim că la finele anului 2016, CNA a făcut publice conversații dintre agenții economici care livrau produse la grădinițele din Chișinău și administrația instituțiilor. Din dialogurile înregistrate, reieșea că picii primesc pește și carne alterate. A urmat un val de verificări în instituțiile de învățământ care a scos în vileag nereguli în meniuri și în condițiile de păstrare a hranei.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim