Referendumul consultativ exprimă voința poporului și viziunea populației în privința unei probleme de interes național, dar cu toate acestea nu este obligatoriu pentru autorități. Cu alte cuvinte, în cadrul unui referendum consultativ cetățenii își exprimă voința consultativă în chestiuni importante.
Ce spune Codul Electoral
Articolul 143 al Codului Electoral al RM prevede expres existența a câtorva tipuri de referendumuri republicane: constituționale, legislative, privind demiterea Președintelui Republicii Moldova și consultative.
Referendumul consultativ este reglementat în alineatul 4 al aceluiași articol al Codului Electoral:
„Referendumului consultativ sînt supuse problemele de interes naţional, în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme şi adoptării ulterioare, de către autorităţile publice competente, a unor hotărîri definitive. Textul întrebării supuse referendumului consultativ se redactează în manieră neutră, fără ambiguităţi sau sugerarea răspunsului”.
Autor:
Expert în drept constituțional: Sunt cruciale subiectele și modul în care sunt formulate
Potrivit expertului în drept constituțional, Alexandru Arseni, referendumul consultativ nu produce efecte juridice, iar singura instituție în stat care poate lua decizii pe seama rezultatelor plebiscitului este Parlamentul, în calitatea sa de „unică autoritate legislativă a statului”.
Întrebat de AGORA dacă decretul șefului statului de dizolvare al Parlamentului după referendumul consultativ poate fi declarat neconstituțional, Alexandru Arseni a spus că acest lucru este cel mai probabil: „Este dreptul președintelui de a emite decrete, însă orice decret poate fi atacat la neconstituționalitate la Curtea Constituțională”.
Cu toate acestea, spune el, admiterea acestui referendum ar fi o absurditate: „Ar fi un decret neconstituțional. Rezultatele referendumului consultativ este luat în considerare pentru acțiuni de viitor, dar numai în baza legii și a Constituției. Urmează a fi analizate subiectele din decretul lui Dodon: ce subiecte, cum este formulat textul și celelalte aspecte”.
„Sunt valuri în pahar, președintele ar trebui să se ocupe de alte probleme”, a adăugat expertul.
Curtea Constituțională, unica autoritate cu competența de a interpreta Constituția, se poate expune pe cazul decretului prezidențial de organizare a unui referendum consultativ. În cazul în care este sesizată, Curtea va aprecia juridic dacă subiectele înaintate sunt „de interes național” și modul în care sunt formulate întrebările, după care se va declara decretul (ne)constituțional.
Considerații teoretice
În cazul referendumului consultativ, nu putem vorbi de o participare a poporului în procesul decizional, ci doar de o ocazie de a-și exprima voința sau mai precis opțiunea într-o problemă concretă, scrie profesorul Attila Varga într-un studiu despre referendumul consultativ.
Chiar dacă referendumul consultativ nu produce efecte juridice prin esența sa, rezultatele acestuia pot servi ca bază pentru decizii politice ale autorităților, motivate de aceste rezultate.
Bunăoară, dacă majoritatea cetățenilor s-a expus în favoarea unei modificări legislative, guvernarea, în spiritul democrației și supremației voinței poporului, ar trebui să ia act de acest lucru și să întreprindă pe viitor schimbările dorite de populație.
Cu toate acestea, rezultatele referendumului consultativ nu generează obligații juridice pentru autorități.
Decretul semnat de președintele Igor Dodon în privința organizării referendumului conține patru întrebări:
Foto: president.md
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.